Motto: „Ce devreme se face târziu în viaţă!”
(Marguerite Duras)

Luiza Rădulescu Pintilie

Când scriu aceste rânduri e azi. Marţi, 17 mai 2022. Şi chiar dacă acum, când îmi faceţi bucuria să le citiţi, ele aparţin deja zilei de ieri, rândurile acestea sunt de fapt despre prezent. Nici despre ceea ce a trecut deja, nici despre ceea ce ar putea veni, încât să strivim, cu prea mare uşurinţă, aşa cum facem mult prea adesea, între peretele amintirii şi cel al închipuirii, însăşi realitatea zilei care ne aşteaptă să o trăim. Căreia îi închidem nedrept privirea limpede, lucidă, dar şi fereastra sufletului. Lăsându-ne prinşi într-un contratimp care şterge exact conturul zilei de azi, cea pe care tocmai am primit-o în dar şi a cărei certitudine o avem, fiindcă ziua de mâine nu îi este nimănui – să nu uităm! – garantată. Grăbindu-ne – da, grăbindu-ne! – de parcă nu am lua din timpul nostru care trece şi nu se mai întoarce! Care nu poate fi nici oprit şi nici cumpărat, chiar şi de-am avea toţi banii şi tot aurul din lume! Uitând că vieţii nu-i putem da noi nici zile, nici ani, în schimb ne stă în puteri cu mult mai mult de atât: să dăm viaţă fiecărei clipe, fiecărei zile, fiecărui an.
Marţi, 17 mai 2022. Cea de-a 137-a zi a anului şi a vieţii fiecăruia dintre noi. Dintre un ieri devenit istorie şi un mâine cu toate necunoscutele lui. Zi pe care credinţele populare o aşează, din vechime, între zilele „rele” ale săptămănii, cu trei ceasuri aducătoare de supărare şi ghinion, şi căreia realităţile „la zi” par a-i păstra ceva dintr-un asemenea renume. Încă o zi – cea de-a 83-a – dintr-un război pe care nimeni nu şi l-ar fi închipuit atât de aproape de noi, cel puţin în timpul vieţii noastre, a generaţiilor de azi. Cu temeri şi îngrijorări pe care, departe de a le aşeza în rândul „drobului de sare”, tot le încearcă fiecare dintre noi, alimentate fiind de anticipările că nori negri se strâng deja asupra Europei – după cum notează chiar în această dimineaţă presa internaţională – pornind de la ameninţările războiului la creşterile de preţuri la energie, scumpirile produselor alimentare şi penurie, până la pericole sociale şi economice… Preţul la grâul pentru pâinea cea de toate zilele a explodat la un nivel fără precedent la nivel mondial, dar cine a plătit zilele acestea facturi şi a făcut ceva cumpărături s-a convins deja pe propriul… portofel de avalanşa scumpirilor deja începută. Iar estimările pentru această vară, dar mai ales pentru iarna ce va veni, nu sunt deloc încurajatoare. Dar să ne întoarcem la ziua de azi, cu grijile ei, dar şi cu bucuriile ei, atâtea câte sunt. Fiindcă marţea e patronată de Marte, zeul războiului, dar este şi o zi considerată potrivită pentru proiecte şi acţiuni îndrăzneţe, pentru schimbări în propria viaţă. Şi poate că e de bun augur că într-o asemenea zi a fost descoperit, la începutul veacului trecut, un mecanism considerat a fi cel mai vechi calculator- datând din anul… 205 î.e.n. dar comparabil, din perspectiva complexităţii mecanice, cu celebrele ceasuri elveţiene din secolul al XIX-lea – cu ajutorul căruia se determină şi mersul stelelor, dar se pot face şi predicţii pentru curgerea destinului omenesc pe baza alinierii planetelor! Şi poate tot un semn bun e şi acela că, tot într-o zi de marţi, în anul 1995, pentru prima dată un român a reuşit să ajungă pe cel mai înalt vârf muntos al lumii – Everest. În fapt, fiecare urcăm în fiecare zi un fel de munte, mai mare sau mai mic, şi ar trebui să ne amintim mai des că important este nu numai să ajungem în vârf, ci mai ales să ne bucurăm de călătoria până acolo.
Da, vremurile nu sunt tocmai bune nici în România, nici în alte părţi ale lumii, iar vremea nu-şi mai ţine nici ea mersul. După câteva zile caniculare, azi jumătate de ţară este sub cod galben de vreme instabilă, cu scăderi accentuate de temperatură. Consecventă e doar clasa politică, în sensul contrelor, al indeciziilor, al incompetenţelor care trec dincolo de veşnicele declaraţii şi promisiuni în numele „mai binelui” românului de rând, care vede şi simte însă exact contrariul.
Marţi, 17 mai 2022. După eclipsa totală de lună – vizibilă, aproape o oră şi jumătate, în noaptea de duminică spre luni, şi în ţara noastră – unii astrologi susţin că superluna roşie a fost semnul accentuării tensiunilor la nivel mondial, alţii spun că ar putea însemna şi începutul dezastrului cu care, într-un fel sau altul, mai toată planeta s-a confruntat: pandemia de coronavirus – încă neîncheiată, chiar dacă a fost instituită o stare de relaxare aproape generală, cu excepţia zonelor unde atinge din nou valori alarmante- şi războiul din Ucraina, cu toate consecinţele lui la nivel internaţional.
Marţi, 17 mai 2022. Căderea de cortină peste recenta ediţie a Eurovisionului nu a lăsat , aşa cum s-ar fi cuvenit, doar muzica să „vorbească”, ci a transformat-o şi de aceeastă dată într-un nou scandal, mai mare parcă decât la oricare altă ediţie. Şi astăzi continuă un adevărat „război” al declaraţiilor, în care e implicată şi România; circ şi scandal cum ne-am tot obişnuit, care legitimează însă cel puţin câteva întrebări: cum e tratată România de către organizatorul concursului – Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) – dar şi cum se raportează ea însăşi la prestaţia pe care o are pe o asemenea scenă, la identitatea şi valorile pe care le afişează. Abia de aici încolo intervin celelalte aspecte legate de vot politic, de interese, de minciună şi manipulare etc.
…Sunt în plină floare salcâmii şi vântul poartă nu numai puful uşor al plopilor, ci şi parfumul inconfundabil al florilor albe ale arborelui care poate trăi şi o sută de ani şi e considerat chiar arborele veşniciei. Şi cum mireasma aceasta dulceagă se va stinge uşor, perioada de înflorire a salcâmilor fiind prea repede trecătoare, poate n-ar trebui pierdut prilejul de a sta în preajma florilor despre care se spune că vindecă peste 60 de boli, inclusiv pe cele ale sufletului… N-au trecut pe lângă dumneavoastră ani în care, luaţi cu ale vieţii, nici nu aţi observat când au înflorit salcâmii?! N-aţi regretat de prea multe ori că aţi rămas legaţi prea strâns de nemulţumirile, de neîmplinirile zilei de ieri, ori că aţi făcut planuri peste planuri pentru ziua de mâine şi aţi lăsat să treacă… netrăite prea multe zile de azi?! „Şi ce devreme se face târziu în viaţă !”…