Nicoleta Dumitrescu
Rata anuală a inflației a urcat, în România, la 10,15% în luna martie, de la 8,53 de procente cu o lună în urmă, o inflație cu două cifre cu care țărișoara noastră nu s-a mai confruntat de 18 ani! Este adevărat, și alte țări europene gâfâie din cauza urmelor lăsate de pandemie, iar mai nou, din cauza conflictului militar din Ucraina – de exemplu în Marea Britanie inflația ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani – însă cei mai mulți dintre români nu-și pot compara lefurile şi nivelul de trai cu populația din alte state.
Cert este că efectele negative generate de covizii care, în ultimii ani, au reprezentat inamicul public numărul unu pe întreg mapamondul, urmate de cele ale războiului din Ucraina, au făcut ca, în România, categoria de ”persoane vulnerabile” să fie una aparte. În sensul că tot cei care și până acum își numărau banii, din leafă în leafă, sunt nevoiți să facă față rostogolirii atâtor și atâtor scumpiri, nu numai în ceea ce privește plata facturilor, ci și în ceea ce privește costul alimentelor de bază. Și asta deoarece niciun produs de bază nu se mai vinde la prețuri, cât de cât, rezonabile, pentru buzunarul omului de rând. Practic, atunci când se merge la cumpărături, suta de lei a luat locul bancnotei de 10 lei, în sensul că, odată schimbată, aproape că nici nu mai îți aduci aminte ce ai pus în coș, pentru că, oricum, uitându-te ulterior în sacoșă, observi că este pe jumătate goală, deși o credeai aproape plină. Și nici nu avea cum să nu se ducă repede săraca sută de de lei, în condițiile în care litrul de ulei este aproape de zece lei, kilogramul de făină a ajuns și el la trei lei, anumite tipuri costând și mai mult, iar dacă mai pui un kilogram de orez, un altul de zahăr, unul de fasole, trei de cartofi, unul de fructe, aproape că ești nevoit să mai renunți la ceva ca să te încadrezi în suma propusă inițial de cheltuială, adică de 100 de lei.
Recent, premierul Nicoale Ciucă a recunoscut că nu a mai fost la cumpărături în ultima perioadă, dar știe care sunt prețurile, menționând că anunțatele vouchere de 50 de euro au fost gândite ca să fie destinate tocmai pentru cetățenii vulnerabili, asta în contextul programului de măsuri sociale şi economice care ar trebui să îi ajute pe români să facă faţă scumpirilor la alimente, la carburanţi și energie.
Odată cu punerea în aplicare a acestui program făcut deja public de către liderii actualei coaliții, se va crea, oare, vreun echilibru între portofelul românilor de rând și prețurile afișate la raft, cel puțin pentru alimentele de bază? Greu de presupus, în condițiile în care de fiecare dată când s-a mai pus un leu la veniturile românilor, automat, ulterior, creşterea s-a reflectat și în prețurile produselor necesare traiului de zi cu zi. Numai că acest lucru este greu de înțeles, nu mai vorbim de suportat, de către cei care, din cauza funcției, nu mai au timp să meargă ei înșiși la magazin sau în piață și, cu coșul sau sacoșa în mână, să vadă cu propriii ochi cu cât au sărit în sus prețurile la alimente. Pe de altă parte, acest lucru îi scutește și de eventuale insomnii, cu gândul la ceea ce a ajuns, acum, săraca sută de lei!
