Lista animalelor care au rezultate bune la matematică a devenit mai lungă: după primate, albine şi păsări, peştii de apă dulce au arătat la rândul lor capacităţi numerice elaborate, care merg până la abilitatea de a opera calcule aritmetice, potrivit unui studiu publicat recent, a relatat AFP, preluată de Agerpres.
Capacitatea de percepere a cantităţilor a fost demonstrată la toate vertebratele, precum şi la anumite nevertebrate. Ea se dovedeşte a fi vitală atunci când vine vorba de căutarea hranei, evitarea prădătorilor, alegerea unui partener şi deplasarea în grup.
Însă etologii îşi puneau întrebări despre felul în care operează această diferenţiere numerică: este vorba despre o simplă estimare bazată pe mărime sau despre capacitatea mai fină de a număra? Studiile recente au dezvăluit că anumite specii de maimuţe, papagali, porumbei, păianjeni şi albine ştiu să trateze o informaţie numerică izolată, mergând până la rezolvarea unor operaţiuni matematice simple.
Un experiment realizat de Institutul de zoologie de la Universitatea Bonn din Germania, descris în revista Scientific Reports, a dezvăluit că anumiţi peşti deţin, la rândul lor, această înclinaţie către aritmetică: Zebra mbuna (Pseudotropheus zebra, o specie de ciclide endemice din Lacul Malawi) şi pisica ocelată de apă dulce (Potamotrygon motoro, din America de Sud).
Opt indivizi din fiecare specie au fost supuşi mai multor sute de teste, practicate în bazine mari special concepute pentru ca performanţele lor să poată fi observate. Ei au fost antrenaţi să recunoască culoarea albastru ca simbol al adunării şi culoarea galben ca simbol al scăderii, cu un factor de unu.
Peştilor le-au fost prezentate hărţi cu un anumit număr de forme albastre sau galbene, apoi două uşi culisante flancate fiecare cu o hartă având un alt număr de forme – şi doar una dintre ele reprezenta răspunsul corect.
De exemplu, unui peşte îi era arătată o hartă cu trei forme albastre, iar el trebuia să opereze un calcul, pentru că în acest caz era vorba despre o adunare, şi trebuia să înoate apoi spre o uşă asociată cu o hartă cu patru forme albastre. În sens invers, dacă îi era prezentată o hartă cu patru forme galbene, el trebuia să se îndrepte spre uşa asociată cu o hartă ce conţinea o formă mai puţin. Dacă peştii treceau de uşa corectă, erau recompensaţi: granule pentru Zebrele mbuna, viermişori şi mici creveţi pentru pisica de apă dulce.
Rezultatul: şase exemplare de Zebre mbuna şi patru de pisică de apă dulce au reuşit să asocieze în mod sistematic albastrul cu adunarea (+1) şi galbenul cu scăderea (-1).
Exerciţiul a necesitat ceva mai mult timp pentru Zebrele mbuna decât pentru pisicile de apă dulce, iar pentru ambele specii adunarea a fost mai uşor de reţinut decât scăderea, au precizat autorii studiului.
Acest studiu a dezvăluit noi capacităţi cognitive ale peştilor, au concluzionat autorii cercetării. Astfel de capacităţi ar putea să ajute exemplarele din ambele specii să îşi recunoască semenii în funcţie de aspectul lor, de exemplu numărând dungile sau petele de pe corpurile lor, au sugerat autorii studiului.
