Un sarcofag de plumb descoperit recent în catedrala Notre-Dame din Paris va fi deschis în curând la Institutul medico-legal din Toulouse (sud-vest), urmând să-şi dezvăluie secretele „cu respectarea“ legislaţiei privind rămăşiţele umane, au anunţat responsabilii săpăturilor arheologice, informează AFP, preluată de Agerpres.
Sarcofagul antropomorf, datând cu aproximaţie din secolul al XIV-lea, a fost scos la iveală în luna martie, cu prilejul săpăturilor arheologice prealabile lucrărilor de reconstrucţie a fleşei catedralei, distrusă parţial de incendiul din aprilie 2019.
Îngropat la 20 de metri sub pământ, în partea vestică a transeptului, a fost descoperit într-o stare bună de conservare. Cu ajutorul unei camere endoscopice, a fost explorat pentru prima dată interiorul sarcofagului, fără să fie deschis: partea superioară a scheletului defunctului, resturi de vegetaţie pe cap, poate fragmente de păr, materiale textile precum şi un obiect care nu a fost încă identificat.
Extras din catedrală, sarcofagul a fost depus într-un loc securizat, aşteptând să fie trimis „foarte curând“ la Institutul medico-legal din Toulouse, a precizat INRAP (Institutul naţional de cercetări arheologice preventive) cu prilejul unei conferinţe de presă.
Medici legişti şi cercetători vor fi prezenţi la deschiderea sarcofagului pentru a studia osemintele persoanei defuncte, precum şi alte obiecte în scopul identificării sexului şi a stării de conservare a acesteia şi totodată „îmbunătăţirea“, prin datarea cu carbon 14, a unei cronologii încă incerte, a precizat Christophe Besnier, responsabil ştiinţific al săpăturilor.
„Sarcofagul se afla dedesubtul unor terasamente care conţineau mobilier din secolul al XIV-lea… dacă se dovedeşte că este vorba chiar de un sarcofag din Evul Mediu, avem de-a face cu o practică de înhumare extrem de rară“, a comentat el.
Studiile vor putea totodată să ofere informaţii despre rangul defunctului, care aparţinea apriori unei elite ecleziastice sau laice. Dar „un corp uman nu este un obiect arheologic“, a subliniat Dominique Garcia, preşedinte al INRAP. „Întrucât este vorba despre rămăşiţe umane, se aplică codul civil, iar arheologii le vor studia ca atare’’.
Echipa de la Institutul medico-legal din Toulouse a studiat mormântul lui Louise de Quengo, o aristocrată bretonă moartă în 1656, ale cărei rămăşiţe, într-o stare remarcabilă de conservare, au fost descoperite cu prilejul unor săpături la Mănăstirea iacobină din Rennes, a amintit el.
După efectuarea analizei, sarcofagul va fi restituit „nu ca obiect arheologic, ci ca un bun antropologic“. Care va fi ultima sa casă? Ipoteza unei reînhumări la Notre-Dame este în studiu, potrivit INRAP. Louise de Quengo a fost înhumată în 2015 în cimitirul Tonquédec, o comună din departamentul Cotes-d’Armor.
