Putin, acuzat că recurge la ameninţarea nucleară pentru a evita intervenţia directă a NATO în Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin a folosit ameninţarea de a recurge la arsenalul său nuclear pentru a evita ca Occidentul să ia în calcul o intervenţie directă în conflictul din Ucraina, cu toate că simpla menţionare a acestei opţiuni demonstrează disponibilitatea şefului de la Kremlin de a ucide numeroşi civili, consideră mai mulţi experţi în armament nuclear, citaţi de EFE, potrivit Agerpres.
Într-un colocviu online organizat de centrul de reflecţie Chatham House, experţii au căzut de acord că, abia începută invazia, declaraţia lui Putin, conform căreia oricine se va implica în conflict se va confrunta „cu consecinţe nemaiîntâlnite până acum”, nu a fost altceva decât un avertisment voalat privind folosirea armei nucleare, lucru confirmat ulterior şi de ridicarea nivelului de alertă al arsenalului nuclear rus. „Obiectivul său a fost să transmită Occidentului: „Nu vă implicaţi direct”. NATO a anunţat deja foarte clar că nu va interveni. În alte circumstanţe, cu atâţia civili ucişi, ar fi avut loc o dezbatere mult mai amplă. Din acest punct de vedere, Putin şi-a îndeplinit obiectivul”, a apreciat Lawrence Freedman, profesor emerit de studii de război la King’s College din Londra. Totuşi, expertul citat se întreabă cum ar putea recurgerea la arme nucleare să-l scoată pe Putin dintr-o problemă „pe care singur şi-a creat-o”. Doctrina Rusiei privind descurajarea nucleară prevede că armele atomice pot fi utilizate în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa acestei ţări.
Zelenski cere NATO un ajutor militar fără restricţii şi acuză Rusia că foloseşte bombe cu fosfor în Ucraina
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi NATO să furnizeze ţării sale „un ajutor militar fără restricţii”, pentru ca ea să poată face faţă armatei ruse, pe care Kievul o înfruntă pentru moment „în condiţii inegale”, a relatat AFP, preluată de Agerpres. „Pentru a ne salva oamenii şi oraşele, Ucraina are nevoie de o asistenţă militară fără restricţii. La fel cum Rusia foloseşte, fără restricţii, întregul său arsenal împotriva noastră”, a declarat Zelenski într-un mesaj video postat pe contul său de Telegram, în atenţia şefilor de stat şi de guvern din NATO, reuniţi în summit extraordinar la Bruxelles.
Totodată, Zelenski a acuzat Rusia că foloseşte „bombe cu fosfor” în Ucraina, la o lună de la începutul invaziei ruse. „Au fost folosite bombe ruseşti cu fosfor. Au fost ucişi din nou adulţi şi copii”, a adăugat el.
Tot joi, într-o intervenţie prin videoconferinţă în parlamentul Suediei, Zelenski a spus că Ucraina se luptă pentru securitatea întregii Europe şi ar trebui să fie membru deplin al Uniunii Europene, potrivit Reuters. „Nu ne luptăm doar pentru poporul ucrainean, ci şi pentru securitatea Europei. Am arătat că merităm să devenim un membru deplin al UE”, a afirmat Zelenski. „Este timpul să se meargă înainte cu această decizie şi sunt convins că ne veţi susţine şi cu acest lucru”, le-a spus preşedintele ucrainean parlamentarilor suedezi.
De asemenea, el a făcut apel la noi sancţiuni împotriva Rusiei şi a cerut ajutorul Suediei pentru reconstrucţia Ucrainei atunci când războiul se va încheia. „Vreau ca la aceasta să participe companii suedeze, arhitecţi suedezi, statul suedez, poporul suedez”, a spus el. „Vom reconstrui pentru oameni, pentru Europa”, a adăugat Zelenski.
Mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianţei Nord-Atlantice a fost prelungit cu un an
Liderii statelor NATO au convenit la summitul desfăşurat joi să-i prelungească mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianţei cu un an, până la 30 septembrie 2023, au transmis agenţiile internaţionale de presă, potrivit Agerpres.
Decizia a fost motivată prin contextul generat de invazia Rusiei în Ucraina şi al consolidării prezenţei NATO pe flancul de est. ”Sunt onorat de decizia şefilor de stat şi de guvern ai NATO de a-mi prelungi mandatul de secretar general”, a reacţionat Stoltenberg pe Twitter. ”În timp ce ne confruntăm cu cea mai mare criză de securitate într-o generaţie, rămânem uniţi pentru ca alianţa noastră să fie puternică şi popoarele noastre în siguranţă”, a mai remarcat el. Stoltenberg ocupă acest post din 1 octombrie 2014. Ca membru al Partidului Laburist norvegian, a fost anterior prim-ministru în 2000-2001 şi 2005-2013.
Al doilea mandat al său ca secretar general al NATO urma se încheie pe 1 octombrie anul acesta, având după această dată asigurat postul de guvernator al Băncii Centrale norvegiene, ceea ce a stârnit controverse în ţara sa, în parte din cauza relaţiei sale apropiate cu actualul premier social-democrat Jonas Gahr Store.
Asigurări că „acest conflict nu se extinde”
Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a declarat joi, la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles, că aliații au convenit să ofere sprijin logistic Ucrainei, inclusiv prin livrarea de echipamente de apărare și detectare a armelor nucleare și chimice. El a precizat însă că nu ar fi înțelept să ofere o listă cu toate echipamentele militare defensive pe care le oferă armatei ucrainene și a insistat că liderii alianței au responsabilitatea de a se asigura că războiul nu se extinde în Europa. Secretarul general al NATO a reafirmat că a fost aprobată consolidarea Flancului Estic prin cele 4 noi grupuri de luptă din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. „Mesajul nostru pentru China este să se alăture comunității internaționale și să condamne invazia Rusiei, să nu o sprijine nici economic, nici cu arme. Avem responsabilitatea de a ne asigura că acest conflict nu se transformă într-un conflict direct între NATO și Rusia. Statele au spus că nu vor trimite trupe în Ucraina (referitor la propunerea Poloniei privind o misiune NATO de menținere a păcii în Ucraina). Folosire armelor chimice ar fi o încălcare a normelor internaționale, ar avea consecințe grave și ar fi extrem de periculos, ar afecta și statele membre NATO”, a mai spus secretarul General al NATO Jens Stoltenberg.
Președintele Klaus Iohannis a salutat decizia și a spus că va pleda în continuare pentru sporirea prezenței permanente a trupelor în zonă.