Război în Ucraina

• Președintele Zelenski se declară gata de negocieri cu Rusia, dar pune condiții
• ONU: Peste 64 civili ucişi şi 116.000 refugiaţi în ţări vecine
• România a început procedura de suspendare a dreptului de survol deasupra teritoriului său, precum şi a dreptului de aterizare pentru aeronavele care aparţin companiilor din Federaţia Rusă
• Guvernul român a decis să trimită o a doua tranşă de ajutoare
• Premierul polonez se teme de un atac rus împotriva estului UE
• Șefa diplomației britanice: Conflictul din Ucraina ar putea dura ”mai mulţi ani”

Ieri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins o ofertă rusă de negocieri în Belarus, afirmând că şi autorităţile din Minsk sunt complice la invazia rusă, dar a lăsat poarta deschisă purtării de negocieri în altă parte, relatează agențiile Reuters şi AFP, preluate de Agerpres.
Tot ieri, Kremlinul a afirmat că o delegaţie rusă îşi aşteaptă omologii ucraineni la negocieri în oraşul Gomel din Republica Belarus. „Varşovia, Bratislava, Istanbul, Baku. Le-am propus pe toate. Şi ne-ar conveni oricare”, a replicat Zelenski într-un mesaj video difuzat online. El a adăugat în mesaj că „noaptea trecută a fost grea, cu noi tiruri, bombardamente în cartiere locuite, asupra unor infrastructuri civile”. „Nu mai e nimic care să nu fie considerat de ocupant ţintă legitimă”, spune Zelenski.
Liderul ucrainean se adresează totodată belaruşilor, afirmând: „De pe teritoriul vostru ni se ucid copiii. Cum vă veţi putea privi copiii în ochi, cum vă veţi mai putea privi în ochi unii pe alţii?”.
Cel puţin 64 de civili au fost ucişi şi alţi peste 270.000 s-au refugiat, în altă parte în interiorul Ucrainei sau în străinătate, după intrarea trupelor ruse, joi, a anunţat ONU, citat ieri de de agențiile Reuters şi dpa, potrivit Agerpres. ONU aminteşte şi că luptele survin pe fondul unei creşteri intense a cazurilor de COVID-19 în Ucraina. „Până pe 26 februarie la orele 17.00, Oficiul ONU pentru drepturile omului a înregistrat cel puţin 240 de victime civile, inclusiv cel puţin 64 de decese”, a transmis Oficiul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), menţionând că datelereale sunt probabil „considerabil mai mari”. Sute de locuinţe au fost avariate sau distruse, iar bombardamentele care au distrus poduri şi şosele au lăsat unele comunităţi fără provizii. Sute de mii de oameni nu au electricitate şi apă curentă. Peste 160.000 de locuitori sunt în prezent strămutaţi în plan intern, iar alte 116.000 au plecat peste graniţe, în ţări europene învecinate.
Guvernul Ucrainei estimează că numărul refugiaţilor ar putea ajunge la 5 milioane, în scenariul cel mai pesimist.
Guvernul român a decis ieri trimiterea, în Ucraina, a unei a doua tranşe de ajutoare – combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, alimente, apă şi medicamente – în valoare totală de 3 milioane de euro, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.Totodată, Guvernul şi-a anunţat disponibilitatea de a prelua răniţi ucraineni în reţeaua sanitară din România.Cu o zi înainte, România a început început procedura de suspendare a dreptului de survol deasupra teritoriului său, precum şi a dreptului de aterizare pe teritoriul României pentru aeronavele care aparţin companiilor din Federaţia Rusă, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, citat de Agerpres.
Totodată, el a anunţat că România urmează să demareze procedurile de retragere din Banca Internaţională de Investiţii.
Ieri, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a pledat, într-un interviu acordat cotidianului regional francez Ouest-France, pentru o dublare a cheltuielilor de apărare în Europa, spunând că se teme de un atac rusesc în Polonia, Finlanda sau ţările baltice, notează AFP, preluată de Agerpres.”Era păcii şi a ordinii internaţionale ajunge la sfârşit”, a mai spus Mateusz Morawiecki. „Trebuie să fim conştienţi de asta. Este un test pentru Occident, iar modul în care reacţionăm la acest test ne va determina viitorul, nu ani de zile, ci decenii”, a continuat el.
Polonia, membră a NATO, are o frontieră de 535 de kilometri cu Ucraina, reaminteşte AFP.
Conflictul din Ucraina ar putea dura „mai mulţi ani” din cauza „forţelor semnificative” ale Rusiei, a declarat ieri ministrul britanic de externe, Liz Truss, apreciind că Moscova ar putea încerca să folosească „arme şi mai rele”, relatează AFP, citată de Agerpres.”Marea Britanie sprijină în mod absolut Ucraina în acest conflict foarte lung şi dificil”, a declarat Truss pentru postul de televiziune Sky News în a patra zi a invaziei în Ucraina.”Acest conflict ar putea deveni foarte, foarte sângeros. Am văzut deja civili vizaţi de guvernul rus”, a continuat şefa diplomaţiei britanice. ”Îndemn guvernul să nu escaladeze conflictul, dar trebuie să ne pregătim pentru ca Rusia să încerce să folosească arme şi mai grave”, ceea ce ar fi ”extrem de devastator”.