Nicoleta Dumitrescu
După parafarea compromisului cu PSD, pentru a împărți guvernarea, e foc mocnit în interiorul PNL. Cărbunii fumegă pe aceeași vatră, cea de pe vremea când Ludovic Orban era șef de partid, și când i se reproșa că a eșuat în negocierea cu partenerii, liberalii alegându-se cu mai puține funcții importante și în domenii care nu pot fi considerate cheie.
Înscăunat după înlăturarea lui Orban, Florin Cîțu are surpriza de a avea parte cam de aceleași reproșuri. Iar asta se vede foarte clar, întrucât, după ce în coaliția aflată la guvernare cei de la USR au fost înlocuiți cu social-democrații, văzând cât de mult au putut să piardă la negocieri, potrivit informațiilor ce tot circulă în spațiul public, s-a creat și un alt val, al ideii de a organiza un nou congres, miza fiind chiar înlăturarea de la șefia partidului, abia câștigată, a lui Cîțu!
Cine dorește un congres în PNL? A răspuns la această întrebare, în direct, chiar Florin Cîțu, invitat la o emisiune televizată: duşmanii PNL, iar aceştia nu sunt înăuntrul PNL (!?!). Dincolo de acest răspuns, însă, e de urmărit cam cum vede un lider de partid rezultatul negocierilor pe funcții, târguiala pe obținerea posturilor considerate a fi cele mai importante fiind adevărata miză a formațiunilor politice atunci când ajung la guvernare.
Astfel, iată ce a spus Florin Cîțu, întrebat fiind despre nemulțumirile din interiorul partidului pe care îl conduce: ”Vă spun că nu există în PNL duşmani ai PNL. Să ştiţi că sunt filiale care au votat împotriva acestui compromis, a acestei coaliţii cu PSD. Dar când a fost vorba de a fi la guvernare şi de a avea şi prefecţi şi secretari de stat, toate filialele au venit şi au cerut. (…) În această negociere cu PSD, PNL-ului îi reveneau, prin algoritm, 17 prefecţi. Am ieşit din negociere cu 18 prefecţi. Orice am spune, oriunde, este un succes să ai un prefect mai mult” (!?!)
Ei, cum e ca un partid să-și măsoare succesul când are un prefect mai mult decât spera? Probabil că dinspre partid este mai mult decât bine, nefiind exclus ca pe la sediile centrale partidele să aibă, atârnate pe pereți, panouri pe care să fie puse – pe modelul acelora de la absolvirea clasei a XII-a – figurile acelora care au prins, în urma negocierilor, funcții importante, de la prefecți până la miniștri, secretari de stat etc. O mare realizare, un mare succes, o mândrie pentru partid, la o adică, nu doar strict, pentru PNL! Asta în ciuda faptului că nu este politician ales prin vot, indiferent că este la putere ori în opoziție, care să nu uite să spună, fie atunci când apare pe la televizor, fie prin intermediul paginilor proprii de pe facebook, că tot zbuciumul lui, inclusiv atunci când vine vorba despre compromisuri de ordin politic, este numai și numai pentru binele românilor, adicătelea, al acelora care l-au și votat!
Ce tristă măsurare a gloriei, din punct de vedere cantitativ, poate să trăiască scena politică a vremurilor de astăzi din România! Iar acest lucru este încă o dovadă a faptului că, în politică, atunci când vine vorba despre funcții și negocierea lor, nu contează calitatea (măsurată în experiență în activitate, conduită, verticalitate), ci în… cantitate! Iar din acest motiv s-a și ajuns ca, grație noului compromis, în care liberalii și social-democrații și-au împărțit puterea, cei care nu au mai prins un loc la alegerile parlamentare să fie ”recompensați” cu alte funcții, evident foarte bine plătite! Și, atunci, să ne mai mirăm de ce românii au parte de atâtea și atâtea crize, în ciuda faptului că, de fiecare dată, în campaniile elctorale politicienii le dau asigurări că, dacă vor ajunge ei la putere, vor trăi mai bine?!?
