Constantin Dumitru – Plopeni
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare săptămână să citească materiale „cu parfum de epocă” despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru.
Constituirea Ligii de Sud / 1930
Acest regulament s’a şi pus în vigoare pe ziua de 1 Septembrie 1930. Consiliul Federal s’a ocupat şi de partea din regulamentul general dedicată campionatului naţional şi Cupa României, adoptând prescripţiunile proectului. Marea competiţie naţională se va disputa după o nouă formulă, în locul celei prin eliminare în vigoare până azi. Fiecare dintre echipele campioane ale celor cinci ligi regionale vor lupta cu celelalte patru campioane de ligă. Clasamentul se va face la puncte, declarându-se campioană a României echipa care a înregistrat cele mai multe victorii. Datorită faptului că aceasta necesită cinci zile de campionat, ligile regionale sunt obligate să-şi termine campionatul în ultima Duminecă a lunei Mai. „Cupa României”, se dispută anual între reprezentativele ligilor, prin eliminare. Pentru luna Octombrie s’au tras la sorţi jocurile. Liga de Vest va juca contra Ligii de Nord, la Oradia, iar Liga de Sud va juca la Cernăuţi contra Ligii de Est. Liga de centru e scutită de primul tur. Începând de anul viitor liga deţinătoare a cupei e clasată direct în finală.
Învingătorul lui Lăpuşneanu / Manole Rădulescu
Criza economică ce a lovit România în jurul anilor 1930 a însemnat practic o nouă şi chiar reală rigurozitate în toate domeniile de activitate publică şi s-a format o viziune concretă în ce priveşte posibilitatea de dezvoltare pentru un viitor apropiat. Sportul românesc, în general prin cluburile de tradiţie şi-au înfiinţat grupe de copii şi s-a investit mult în centrele pentru formarea unor promoţii de juniori. Cele două mari grupări din Ploieşti s-au încadrat perfect în acest curent şi roadele s-au cules la timp. Aceşti tineri jucători s-au impus prin calităţi deosebite şi au dovedit mai târziu, fidelitate faţă de clubul de fotbal în care s-au format şi astfel, Tricolorul Ploieşti, bine susţinut de colonelul Constantin Zagoritz, a realizat în continuare adevărate performanţe, ce au rămas în analele fotbalului prahovean. Dar, meciurile cu cea mai mare miză pentru învingătorii din competiţia de elită a fotbalului prahovean, au fost cele disputate pentru obţinerea unui titlu de campion în Liga de Sud. Printre „protagoniştii” unei controversate finale ale acelor timpuri, mai precis, care a avut loc în vara anului 1932, s-a aflat şi tânărul, pe atunci, Manole RĂDULESCU, care a realizat cu acest prilej, meciul şi golul „carierei sale” de fotbalist. Acesta, s-a născut la 12 februarie 1914, la Ploieşti, iar prima legitimare ca jucător o are la gruparea Tricolorul, în vara anului 1930. În următorul sezon a fost promovat în prima echipă de seniori a clubului, formând un celebru cuplu de atacanţi din acele vremuri, Manole Rădulescu – Ştefan „Fannu” Ştefănescu, cu care Tricolorul a câştigat competiţia locală de fotbal organizată de subregiunea Ploieşti şi a ajuns în finala Ligii de Sud. În turul I al acestei competiţii, ploieştenii Tricolorului au eliminat, la 8 mai 1932, pe D.V.A. din Galaţi cu rezultatul de 2-0. A urmat, la interval de numai o săptămână, semifinala interdistrictuală care s-a disputat între Tricolorul şi Victoria Constanţa, joc în care „republicanii” s-au impus, câştigând lejer cu scorul de 3-0. Învingătoarea din acest joc urma să întâlnească campioana din Bucureşti, care intra în competiţie direct în finala Ligii de Sud. Ploieştenii, după ce-au câştigat „la pas” acest joc, printre marcatorii celor trei goluri s-a numărat şi Manole Rădulescu, au disputat una dintre cele mai controversate finale ale Ligii de Sud din perioada interbelică. Data de 29 mai 1932, a fost ziua marei finale de la Ploieşti, care s-a disputat pe stadionul „Tricolorul” (astăzi arena Ilie Oană), în faţa a peste 3.000 de spectatori, 1.000 din ei bucureşteni, veniseră să-şi vadă favoriţii. Publicul înainte de meci făcea o impresie caracteristică. Bucureştenii afişau un optimism de multe ori exagerat. Anunţau încrezuţi, variate scoruri astronomice. Fiecare din ei socotea victoria Venusului, certitudine. Ploieştenii modeşti păreau foarte sceptici. Nici unul nu vorbea despre meci. Singurul optimism ploieştean se traducea într-o formulă timidă: „ce ar fi dacă” şi auzeai răspuns câte un categoric: „imposibil” şi totuşi…. Tricolorul Ploieşti începe jocul în următoarea alcătuire: Victor Cristescu; Petre Dunăreanu, Gheorghe Dragomirescu, Gon, Teodor Schwartz, Ilie Anastasescu, Constantin Dumitrescu, Oane Stănescu, Spirea Albulescu, Manole Rădulescu şi Ştefan „Fannu” Ştefănescu. Se clarifică situaţia, întrucât Manole Rădulescu marchează goalul, asigurând victoria echipei sale, printr un gol antologic, realizat cu un şut de la 45 metri. Matchul s’a terminat, ploeştenii au învins şi seara la „Berbec” republicanii au prelungit verva de pe teren cu un chef, care, probabil că mai continuă şi la ora apariţiei acestor rânduri”. În poarta echipei „Venus” din Bucureşti se afla cunoscutul internaţional Jean Lăpuşneanu, titularul de atunci al echipei naţionale de fotbal a României şi participant la primul Campionat Mondial din Uruguay, în 1930. Deasemenea, Manole Rădulescu a fost autorul primului gol marcat de „republicani” în divizia A la debutul echipei Tricolorul Ploieşti pe prima scena a campionatului naţional, care a avut loc la 11 septembrie 1932, în partida Tricolorul – Şoimii Sibiu, încheiat cu rezultatul de 4-0. În vara anului 1937 s-a transferat la Gloria C.F.R. din Galaţi, cu care a evoluat, în urma unor promovări consecutive, în Divizia Naţională A, dar schimbând postul pe care s-a consacrat, trecând de pe extrema stângă, fundaş pe aceeaşi parte, dovedind aptitudini care l-au impus în rândul celor mai valoroşi apărători ai timpului. Pe prima scenă a fotbalului naţional a evoluat în 57 de partide în care a marcat de trei ori. În 1945 a revenit la Ploieşti şi în perioada 1945-1947 a evoluat pentru C.F.R. din localitate, după care s-a retras din activitatea competiţională. Ca antrenor a lucrat, mai întâi, la Vagonul Ploieşti în perioada 1948-1951, după care în anii 1953 şi 1954 a antrenat echipele de copii şi juniori ale formaţiei Flacăra Ploieşti. În continuare s-a ocupat de alte echipe de juniori şi de seniori, care au activat în cadrul campionatul regional şi judeţean de fotbal – Prahova, fără însă a obţine rezultate notabile. Manole Rădulescu – „Răul” – după cum îi spuneau colegii din generaţia sa, a decedat la 20 septembrie 1995, la Ploieşti.
Prahova – prima campioană a Ligii de Sud / 1931
Aceasă ediţie (1930/31) a adus în districtul Ploeşti o nouă regrupare a forţelor sportive. Buzăul a fost scos după disputarea a patru etape (în toamna anului s-a înfiinţat un nou district de fotbal la Buzău şi Avântul s-a retras) şi locul său a fost luat de Avântul Ploieşti (care a continuat şi linia de clasament) şi sub conducerea marelui centru industrial, i-a rămas anexată numai oraşul Câmpina. E drept însă că nu mai puţin de şase grupări activează în acest din urmă oraş. Campionatul districtului s-a desfăşurat pe două categorii, şase cluburi figurând în prima categorie. Categoria doua numărând opt cluburi a fost împărţită în două serii a câte patru, urmând ca printr-un meci disputat între câştigătorii seriilor, să se decidă campionul categoriei. „Prima categorie anul acesta schimbat campionul. Bătrâna Prahova pare că şi-a regăsit forma care-i permitea să înfrunte cu succes echipele bucureştene. Fără să piardă nici un match, conduce cu două puncte înaintea Tricolorului care la rându-i precedează pe Gloria cu un punct. Ultimile trei cluburi sunt foarte aproape şi ca puncte şi ca putere sportivă” – menţiona „presa vremii”. Dar iată clasamentul publicat, cel final.
Clasament final/District Ploiești, Categoria I – Campionat, Ediția 1930/1931.
1. Prahova Ploieşti 10 9 1 0 32 10 19
2. TricolorulPloieşti 10 7 1 2 52 19 15
3. Gloria Ploieşti 10 5 2 3 23 18 12
4. U.F.P. Ploieşti 10 3 0 7 22 30 6
5. Victoria Ploieşti 10 3 0 7 23 36 6
6. AvântulPloieşti 10 1 0 9 7 56 2
