Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române a avut nevoie de o nouă ediţie ca orice dicţionar care, din când în când, are nevoie să fie revizuit, corectat, pus în acord cu tendinţele limbii

Interviu cu Adina Dragomirescu- director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, conferenţiar universitar doctor la Departamentul de Lingvistică al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din București

„Lumea se schimbă, se schimbă şi cuvintele” (Larousse)

Luiza Rădulescu Pintilie

A ieşit de sub tipar, la Editura Univers Enciclopedic, o nouă ediţie a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al Limbii române, fiind vorba despre o a treia ediţie, după cele apărute în 1982 şi 2005. Elaborat sub egida Academiei Române ( forul care se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii ), acest dicţionar-cunoscut drept DOOM- reprezintă o lucrare normativă, al cărei obiect principal îl constituie prezentarea şi aplicarea detaliată şi coerentă la cuvintele limbii române a regulilor ortografiei ( scrierii corecte) oficiale actuale şi a normelor de ortoepie (pronunţare corectă) şi de morfologie (privind schimbarea formei cuvintelor pentru marcarea valorilor gramaticale ) consacrate, în cea mai mare parte, prin uzul literar- care este aspectul cel mai îngrijit al limbii române.
De altfel, pe coperta a patra a dicţionarului , sub motto-ul „Lumea se schimbă, se schimbă şi cuvintele „ (Larousse), se precizează :”Normele de bază nu au fost modificate, dar s-au făcut peste 3000 de recomandări punctuale noi, care ţin seama de dinamica limbii şi a societăţii, de sugestiile şi observaţiile privind DOOM2, de raporturile dintre normă şi uz etc” (…) Consultarea şi respectarea DOOM3 sunt în măsură să contribuie la îmbunătăţirea utilizării limbii române, considerată a se afla actualmente în dificultate “.
Iată de ce am considerat de interes pentru cititorii noştri să prezentăm câteva precizări şi clarificări referitoare la apariţia acestei noi ediţii a dicţionarului care, prin cele aproximativ 65 600 de cuvinte conţinute, se adresează tuturor acelora care vor să se exprime, în scris şi oral, corect, în conformitate cu normele lingvistice şi literare actuale. Şi îi mulţumim doamnei Adina Dragomirescu-director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române , conferenţiar universitar doctor la Departamentul de Lingvistică al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din București, pentru promptitudinea şi deschiderea cu care a răspuns întrebărilor adresate :
– Distinsă doamnă conferenţiar universitar doctor Adina Dragomirescu, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, pe care îl conduceţi şi căruia Academia Română i-a încredinţat responsabilitatea actualizării normelor limbii române – a realizat o nouă ediţie a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române . De unde a apărut nevoia modificării normelor lingvistice în vigoare, cât a durat realizarea acestei noi ediţii şi ce forţe au fost reunite pentru realizarea unei lucrări de o asemenea amploare şi de o asemenea importanţă ?
– DOOM a avut nevoie de o nouă ediție ca orice dicționar care, din când în când, are nevoie de fie revizuit, corectat, pus în acord cu tendințele limbii. Au lucrat la această ediție – începând, de fapt, imediat după apariția ediției din 2005, prin atenția acordată observațiilor primite – colegele noastre Ioana Vintilă Rădulescu și Cristiana Aranghelovici, la început și Marina Rădulescu Sala. Ele au reviziut dicționarul și au propus noutățile și modificările, care au fost ulterior discutate de comisia de revizie, care cuprinde cercetători din Institut și membri ai Academiei Române. Modificările de normă se bazează adesea pe anchete lingvistice și studii de corpus realizate de cercetători din Institut.
– Câte modificări include noua ediţie şi la ce anume se referă cele mai multe dintre acestea ?
– Sunt aproximativ 3000 de modificări la intrări deja existente (marcate cu !) și circa 3500 de cuvinte noi (marcate cu +). La partea de modificări, este vorba de modificări reale de normă (de exemplu, se recomandă pluralul croasante, în loc de croasanți, forma recomandată în ediția precedentă), de alegerea unei singure variante din cele două acceptate anterior (de pildă, se acceptă acum numai eu inventez, nu și eu invent) și de acceptarea a două forme (așează, alături de așază). Multe dintre modificări sunt, de fapt, completări ale informațiilor gramaticale sau de rostire, nu schimbări reale de normă (de pildă, se dau mai multe forme din paradigmele verbale).
-Există cuvinte sau expresii complet noi, care nu se regăsesc în celelalte două ediţii ale dicţionarului ?
-Sigur, sunt cam 3500 de noutăți, așa cum am zis. Aici e vorba și de împrumuturi, mai ales din engleză, așa cum ne-am aștepta (afterschool, all- inclusive, take away etc.), dar și de unele forme sau locuțiuni mai vechi, care nu fuseseră înregistrate înainte (căpșunar, colivăreasă, cap-coadă, când și când etc.) sau de separarea ca intrări diferite de dicționar (de exemplu, lui cafeniu adjectiv i se adaugă cafeniu ca substantiv). Așadar, sunt destule noutăți, dar nu toate reprezintă cuvinte recent intrate în limbă, de altfel, DOOM nici nu poate înregistra cele mai recente cuvinte, trebuie să aștepte ca acestea să aibă mai întâi o oarecare circulație.
-Dacă ar fi să apreciaţi cu o notă de la 1 la 10 corectitudinea cu care se vorbeşte şi se scrie în prezent în limba română, ce notă aţi acorda şi cum aţi argumenta pe scurt ?
-Depinde la cine și la ce registru ne referim. E adevărat că adesea se vorbește neîngrijit în spațiul public, dar pentru niște persoane neinstruite nu putem da note unui eșantion întreg de vorbitori sau unei generații de vorbitori.
– Sigur, limba unui popor este un organism „viu”, care evoluează, se modifică, se adaptează. Ca specialist, vedeţi însă vreun pericol în modul inadecvat – ca să mă opresc doar la această apreciere- în care se scrie pe reţelele de socializare, atât de prezente astăzi în viaţa noastră, şi încă de la vârste tot mai mici ? Vă îngrijorează, în vreun fel, amestecul de neologisme, de prescurtări, de cuvinte preluate sau inventate şi lansate în spaţiul public -inclusiv de la cele mai înalte tribune, scrierea fără diacritice până şi la nivel oficial încât , ca să dau un singur exemplu şi primul care îmi vine în minte, trebuie să ghiceşti dacă este vorba despre „paturi” sau „pături” achiziţionate într-un spital ?!
-Sigur că fenomenele de care vorbiți – mai cu seamă lipsa diacriticelor – sunt deranjante. Ceea ce însă poate fi cu adevărat îngrijorător nu este prezența lor pe rețelele de socializare ci, mai degrabă, trecerea lor în registrul formal, în școală, în textele de presă etc.
-Cum vedeţi evoluţia limbii române în următorii 15 ani, ca să luăm acelaşi reper temporal precum cel trecut de la precedenta ediţie a dicţionarului ?
-Limba își va continua drumul firesc, unele cuvinte vor intra în limbă, altele se vor crea în interiorul limbii, altele vor dispărea, pentru altele se va schimba norma pentru că vorbitorii impun anumite tendințe.
-Pentru cei interesaţi, aş vrea să vă rog să acceptaţi să încheiem dialogul nostru cu câteva precizări legate de tirajul în care apare noua ediţie şi preţul acesteia.
-Este un tiraj mare/suficient, care poate fi suplimentat, iar prețul pe site-ul editurii va fi de aproximativ 130 de lei.