Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), Cezar Irimia, a declarat, cu prilejul lansării Planului naţional de combatere a cancerului, că această boală nu mai trebuie percepută ca o „sentinţă la moarte”, ci ca o boală cronică tratabilă.
„Cancerul nu este doar o maladie care afectează pacienţii şi familia acestora, ci este o boală ce împovărează întreaga societate. Pentru a câştiga lupta cu această boală este nevoie de angrenarea tuturor forţelor din societate, de la membri ai familiei până la angajatori, de la comunitatea locală la autorităţile centrale. De data aceasta s-a demonstrat că celula malignă nu are culoare politică. (…) Ne punem încrederea că prin atingerea obiectivelor acestui plan vom avea mai puţine cazuri de cancer, va creşte supravieţuirea şi calitatea vieţii celor afectaţi de această boală şi nu în ultimul rând aceasta va crea eficienţe pentru sistemul nostru de sănătate şi societate în ansamblu. Cu toţii ştim însă că un plan, oricât de bun ar fi el, nu înseamnă nimic dacă în spatele lui nu sunt alocate resursele financiare necesare, resursa umană şi expertiza tehnică necesară pentru implementarea acestuia. (…) În ultimii doi ani, pe fondul pandemiei, viaţa pacienţilor cu cancer a stat mai mult decât de obicei în mâinile corpului medical care a făcut posibilă continuarea tratamentului în condiţii de siguranţă. (…) Pe baza lecţiilor învăţate în pandemie, acest plan sperăm că va pregăti mai bine sistemul de sănătate pentru a răspunde nevoilor în creştere ale cetăţenilor români în ceea ce priveşte accesul la servicii de diagnostic şi tratament. (…) Cancerul nu trebuie să mai fie perceput ca o sentinţă la moarte, cancerul trebuie să fie o boală cronică tratabilă şi să nu mai fie o povară pentru noi, românii”, a spus Cezar Irimia, la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.
El a subliniat că cele mai importante măsuri din acest plan ţin de screening, standarde de diagnosticare rapidă, tratament adecvat şi servicii de calitate prin contribuţia echipelor clinice multidisciplinare, registre de cancer.
„Sperăm că parcursul pacientului în sistemul de sănătate să fie optimizat, centrat pe nevoile pacienţilor, pentru a nu se mai simţi pierduţi în sistemul de sănătate după primirea unui diagnostic de cancer”, a spus Irimia.
Conf. univ. dr. Michael Schenker, preşedintele Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătăţii, a apreciat că Planul naţional de combatere a cancerului este unul coerent şi exhaustiv.
„Este într-adevăr un master plan pe care suntem onoraţi să încercăm să-l ducem la bun sfârşit”, a afirmat Schenker.
La rândul său, dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru inovaţie în medicină, a arătat că Planul naţional de combatere a cancerului are o viziune modernă bazată pe inovaţie şi medicină personalizată.
Senatorul Nicoleta Pauliuc, supravieţuitoare de cancer şi iniţiatoarea Legii Supravieţuitorului de Cancer, a precizat că Planul naţional de combatere a cancerului cuprinde măsuri concrete.
„În zilele noastre, diagnosticul de cancer nu mai trebuie să fie privit ca o sentinţă la condamnare la moarte. Există şi miracole, dar Planul naţional de combatere a cancerului vine cu măsuri concrete care ne garantează că un număr din ce în ce mai mare de români vor urca în trenul supravieţuitorilor de cancer. Pentru multe tipuri de cancer avem tratamente eficiente disponibile, iar planul vorbeşte de super arme de luptă împotriva acestei boli, însă uciderea cancerului vine adesea cu o deteriorare a calităţii vieţii. Pe lângă daunele fizice, cancerul produce traume sufleteşti şi psihologice nu doar pentru pacienţi, ci şi pentru familiile acestora, traume care trebuie la rândul lor să fie tratate şi vindecate”, a spus Pauliuc, care a arătat că Planul naţional prevede şi standardizarea consilierii psihologice specifice pacientului oncologic şi aparţinătorului acestuia.
