Violeta Stoica
Patru studii de fezabilitate au intrat la vot, ieri, în ședința extraordinară a Consiliului Județean Prahova: documentațiile pentru variantele ocolitoare ale localităților Păulești, Mizil, Comarnic și Bușteni-Azuga.
Cât de fezabile sunt cele patru proiecte, rămâne de văzut, dat fiind că, în privința așa-ziselor centuri ocolitoare ale celor trei orașe de pe Valea Prahovei, investițiile de infrastructură rutieră, incluzând și lucrări de artă, ar urma să fie făcute aproape în paralel cu DN1 și calea ferată Ploiești-Brașov.
În plus, costurile realizării celor patru centuri ocolitoare sunt foarte mari, în special cele din zona montană, unde ar trebui să fie construite pasaje, tuneluri și poduri care să traverseze cursuri de apă.
Chiar și pe hârtie lucrurile par dificil de realizat, în condițiile în care, cel puțin pentru cele două lucrări de pe Valea Superioară a Prahovei, nici măcar Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România nu a reușit, de zeci de ani, să rezolve problema traficului infernal de pe DN1.
Mai mult decât atât, într-unul dintre proiecte se menționează că eficiența va fi scăzută peste câțiva ani, dacă nu va fi construită și autostrada Ploiești-Buzău.
Studiile de fezabilitate destinate centurilor ocolitoare ale localităților Păulești, Mizil, Comarnic și Bușteni-Azuga, pentru care Consiliul Județean Prahova a încheiat contracte cu o asociere de firme (Dineng Dev SRL, Ria Design Consulting, Incons Development – pentru Păulești și Mizil) și Irimat Cons SRL – pentru Comarnic și Bușteni-Azuga, au ajuns ieri la vot în ședința consilierilor județeni.
Să le luăm pe rând.
Varianta Ocolitoare a comunei Păulești. Conform documentației întocmite de asocierea menționată anterior, centura ocolitoare a localității Păulești ar urma să aibă o lungime de 9,184 kilometri, traseul traversând teritorii ale orașelor Băicoi și Plopeni, dar și ale comunelor Păulești și Blejoi, terenuri aflate în intravilan și în extravilan. La cele două capete ale proiectului propus, centura ar urma să se intersecteze cu DJ102, respectiv DJ100F, între cele două puncte, șoseaua ocolitoare urmând să se intersecteze și cu DJ 155. Astfel, conform documentației, se preconizează că traficul de tranzit ar urma să fie preluat de noua rută, astfel încât prin comuna Păulești să nu mai treacă mașini grele sau cei aflați în tranzit. Valoarea totală estimată a noii artere care va avea regim de drum județean este de 108,6 milioane de lei fără TVA.
Varianta ocolitoare a orașului Mizil. În studiul de fezabilitate se arată că traseul de drum proiectat are o lungime totală de 7,466 km și se suprapune parțial cu un drum de exploatare și parțial pe câmp. Viteza de proiectare este de 90 km/h, cu zone de viteză redusă la 40km/h, iar lucrările proiectate se încadrează pe zonă preponderent extravilană, fără construcții.
Traseul de drum ar urma să se desprindă din DN1B, înainte de intrarea în orașul Mizil și urmează direcția nord. Intersectează DJ102K, prin amenajarea unei intersecții giratoare, traseul desfășurându-se paralel cu DN1B pe direcția vest-est, în nordul orașului Mizil, iar după intersecția giratoare cu DJ100H urmează direcția sud către finalul traseului, printr-o altă intersecție giratoare cu DN1B. La km 4+100 intersectează râul Tohăneanca, iar la km 5+700 râul Ghighiu. Valoarea totală a obiectivului de investiții propus este de 78.031.063,90 lei cu TVA. Interesant este că în Studiul de Fezabilitate se arată că acest drum ocolitor al orașului Mizil nu va depăși nivelul de serviciu critic și nu va avea blocaje de trafic DACĂ va apărea și o rută alternativă. „Această condiție are la bază apariția obligatorie a drumului expres (n.n. – autostrada) Ploiești-Buzău, în anul 2025. În cazul lipsei drumului expres, în anul 2030, nivelul de serviciu va fi E, ceea ce va duce la blocaje de trafic, fiind necesare sporiri ale capacității de circulație la clasă tehnică II (4 benzi de circulație)”, se arată în document.
Varianta ocolitoare a orașului Comarnic. Ca și în cazul studiului de fezabilitate pentru varianta ocolitoare a orașelor Bușteni și Azuga, documentația a fost realizată de SC Irimat Cons SRL. În SF-ul privind centura Comarnicului, se arată că, în situaţia existentă (varianta fără proiect), circulaţia între punctul de start al variantei ocolitoare pe DN1, km 106+000, şi punctul de final pe DN1, la km 111+000, se desfășoară cu dificultăți foarte mari, formându-se cozi de așteptare foarte lungi, în special în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, precum şi în perioadele sărbătorilor legale. Astfel că se propune prin SF ca traseul noului drum cu rang de drum județean, care ar urma să aibă o lungime de 5,855 km, să se desfășoare la vest de centrul orașului Comarnic și de drumul național 1. În acest caz, centura ocolitoare ar urma să se desprindă din DJ 103R, la ieșire din Breaza, unde va apărea un sens giratoriu, apoi va merge paralel cu calea ferată Ploiești-Brașov și va traversa râul Prahova printr-un pod de 80 de metri. Traseul va continua cu o intersecție giratorie cu strada Ghioșești din Comarnic, după care va continua în paralel cu râul Prahova. Urmează un alt pod peste Prahova, apoi pe malul drept al râului, până la km 4+350, unde va traversa cu un alt pod afluentul râului Prahova, Valea Mesteacănului. Traseul va continua pe malul drept al râului Prahova și se va închide mai departe – după o nouă trecere peste calea ferată, printr-un pasaj – într-un sens giratoriu care va face legătura cu DN1, la km. 111+200. Astfel, traseul centurii de la Comanic ar trebui să cuprindă două poduri peste râul Prahova, un pod peste un afluent al Prahovei, un pasaj peste calea ferată București-Brașov, apărări de maluri, lucrări de consolidare, două sensuri giratorii și două intersecții, cu străzile Ghioșești și Podul lui Neag. Totalul estimat al lucrărilor este de 172,5 milioane de lei.
Centura ocolitoare Azuga-Bușteni. În situaţia existentă (varianta fără proiect), circulaţia între punctul de start al variantei ocolitoare pe DN1, km 128+300, şi punctul de final pe DN1, la km 136+100, se desfășoară cu dificultăți foarte mari, formându-se cozi de așteptare foarte lungi, în special în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, precum şi în perioadele sărbătorilor legale, arată documentația întocmită de Irimat Cons SRL.
Ca și în cazul variantei ocolitoare a orașului Comarnic, și șoseaua de centură a Bușteniului și a orașului Azuga ar fi aproximativ paralelă cu DN1 și cu calea ferată Ploiești-Brașov. Această centură ar urma să fie și cea mai scumpă, totalul estimat pentru realizarea celor două sectoare stabilite prin SF fiind de aproape 430 de milioane de lei, adică aproape 100 de milioane de euro!
În total, cele două sectoare ar avea o lungime de 7,160 de kilometri. Primul tronson ar ieși din DN1, la km 128+300 și va cuprinde un pasaj peste calea ferată București-Brașov, șase poduri peste râul Prahova, un pod peste Jepi, o subtraversare a străzii Zamora, un viaduct pe râul Prahova, apărări de maluri, două sensuri giratorii cu DN1, la capetele tronsonului și cinci intersecții cu străzile Splaiul Zamorei, Pescăriei, două cu Aleea Odobescu și una cu strada Griviței.
Al doilea tronson este în continuarea primului și se formează tot din DN1, la km 134+050, având o lungime de 2,128 km. Cu toate că este relativ scurt, și pe acest tronson ar urma să fie construite o subtraversare comună pe sub DN1 și pe sub calea ferată București-Brașov, două poduri peste râul Prahova, un tunel pe sub râul Prahova și calea ferată, apărări de maluri, lucrări de consolidare, două intersecții giratorii cu DN1 și două intersecții cu străzile Prahovei și Fabrica de Sticlă, din orașul Azuga.
Complicat, nu-i așa? Rămâne de văzut dacă și în ce an vor fi puse în aplicare aceste studii de fezabilitate, având în vedere proiectele anterioare pentru traficul de pe Valea Prahovei rămase în stadiul de studii zeci de ani.
