Sfânta Muceniţă Ecaterina, fiica principelui Consta, a trăit în timpul împăratului Maximian, la începutul secolului al IV-lea. Cunoştea foarte bine limba greacă şi limba latină şi avea cunoştinţe temeinice de astronomie şi de oratorie. Sfânta Muceniţă Ecaterina are două viziuni: în prima o vede pe Maica Domnului cu Pruncul în braţe. Din cauza faptului că nu era creştină, nu reuşeşte să vadă faţa Mântuitorului. Acest lucru îi descoperă deşertăciunea cunoştinţelor ei şi alege să primească Sfântul Botez.
În a doua vedenie i se descoperă Hristos, care îi dăruieşte un inel de logodnă, spunându-i: „Iată, astazi te primesc pe tine mireasa Mie nestricată şi veşnică, deci să păzeşti tocmeala aceasta cu dinadinsul şi să nu mai primeşti nicidecum alt mire pământesc”.
În următoarea zi, Ecaterina rămâne uimită când vede inelul de logodnă pe degetul său. Este momentul în care viaţa sa se schimbă radical. De acum înainte începe să condamne cultul şi miturile păgâne, înfruntă în discuţii publice pe înţelepţii vremii şi chiar reuşeşte să-i aducă la adevărata credinţă. Este silită de Maximian să se înfrunte cu o adunare de filosofi păgâni. Datorită iubirii sale faţă de Hristos şi a înţelepciunii cu care a fost împodobită, Sfânta Muceniţă a făcut ca toţi filosofii prezenţi să creadă în Hristos şi să-L mărturisească drept Dumnezeu adevărat. Pentru acest lucru, toţi acei înţelepţi au fost arşi în foc.
Pentru lupta sa împotriva cinstirii zeilor, Sfintei Ecaterina i s-a tăiat capul. Potrivit Sfintei Tradiţii, la tăierea capului său nu a curs sânge, ci lapte, iar îngerii au dus trupul Sfintei Ecaterina în Muntele Sinai, în locul în care Moise văzuse Rugul Aprins. Aici s-a ridicat o mănăstire cu numele Sfintei Muceniţe – Mănăstirea Sfânta Ecaterina.
Sfânta Ecaterina este şi ocrotitoarea studenţilor teologi din Bucureşti. Paraclisul din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din Bucureşti poartă hramul „Sfânta Muceniţă Ecaterina”.
O particică din Moaştele Sfintei Ecaterina se află la Biserica Colţea din Bucureşti.
