Sfânta Chiriachi a trăit în secolul al III- lea, în vremea împăratului Diocleţian. Sfânta Chiriachi s-a născut din părinţi creştini, într-o duminică. Acesta a fost şi motivul pentru care Dorotei şi Evsevia, părinţii ei, i-au pus numele Chiriachi, care în limba greacă înseamnă duminică. Sfânta Chiriachi a refuzat multe cereri de căsătorie, invocând că ea este logodită cu Mirele Ceresc şi că-şi doreşte să moară fecioară. Unul dintre pretendenţii respinşi i-a spus împăratului Diocleţian că Sfânta Chiriachi este creştină. Din momentul aflării acestei veşti, Sfânta Muceniţă va fi supusă la multe chinuri. Acoperită de răni din cap până în picioare, ea va fi tămăduită în chip minunat de un înger. În urma acestei minuni, mulţi păgâni au crezut în Hristos şi au primit moartea mucenicească. Mâna dreaptă a Sfintei Chiriachi se află în Catedrala episcopală din Huşi din anul 1763, de când episcop al Huşilor era Iacob Stamate, viitorul Mitropolit al Moldovei. În timpul păstoririi sale, mâna dreaptă a Sfintei Chiriachi a fost primită în dar de la Marea Lavra din Muntele Athos, pentru că acest vrednic ierarh a plătit datoriile pe care Marea Lavra le avea către Poarta Otomană.
