Violeta Stoica
Urșii au împărțit societatea românească în două, inclusiv în județul Prahova și în special în zonele în care aceste animale sălbatice apar tot mai des pe străzi, în parcuri sau în gospodăriile oamenilor. Unii dintre prahoveni sunt pentru intervenții de urgență, chiar și prin eliminarea imediată a urșilor, alții sunt pentru relocarea urșilor în alte zone. Cei mai pașnici cred că furnizarea de hrană în interiorul pădurilor ar rezolva cel puțin parțial problema coborârii urșilor în localități. Însă, în niciunul dintre aceste cazuri nu se poate spune că se elimină complet pericolul pentru populația sau animalele domestice din localitățile în care, uneori, urșii își fac apariția.
Tanczos Barna, ministrul Mediului, a transferat decizia privind intervențiile în cazul incidentelor grave generate de urși către autoritățile locale și județene, care vor fi obligate să hotărască, în urma unor ședințe, cum se va acționa pentru extragerea, prin eutanasiere sau prin împușcare, a urșilor care atacă gospodăriile sau oamenii.
Joi, în cadrul ședinței de guvern, a fost prezentat proiectul de ordonanță de urgență care ar permite intervenția imediată prin trei metode, gradual, în funcție de categoria de risc în care se încadrează situația de cauză. Intervenția imediată s-ar efectua gradual prin trei metode: alungare, tranchilizare și relocare, respectiv extragere prin eutanasiere sau împușcare, după cum a anunțat ministrul Tanczos Barna. Proiectul urmează să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare.
În primul rând, prin proiectul de ordonanță se arată cum se evaluează comportamentul animalului sălbatic potențial agresiv. Nivelul de risc este considerat redus dacă ursul a fost observat ocazional în intravilan și dacă se retrage la observarea oamenilor. Este considerat nivel mediu de risc dacă animalul nu se retrage la observarea oamenilor (50-100 m), dacă, surprins sau alungat, lansează un atac fals, dacă a fost observat repetat în intravilan sau dacă nu este oprit de măsuri de protecţie existente, precum și dacă se hrăneşte cu gunoaie în prezenţa oamenilor. Riscul este considerat mare dacă ursul este prins într-o capcană neautorizată, dacă atacă atunci când este surprins/alungat, dacă intră în gospodării şi nu se retrage în prezenţa omului, dacă nu se retrage când este alungat. Tot risc mare este și când animalul devine agresiv în urma administrării substanțelor tranchilizante și, bineînțeles, dacă atacă animalele domestice din gospodăriile populației sau dacă atacă omul în zona locuită.
Cum sunt împărțite responsabilitățile instituțiilor care trebuie să acționeze în caz de nevoie?
În continuare, jandarmii vor avea cele mai importante sarcini în intervențiile de urgență, astfel, în primul rând înştiinţează telefonic și/sau prin SMS instituţiile și/sau persoanele cu atribuţii în domeniu; informează Instituția Prefectului cu privire la resursele umane la dispoziţie care pot acţiona în sprijin pentru gestionarea situaţiei; solicită date şi informaţii care să conducă la stabilirea nivelului de risc al intervenţiei, dar și anunţă medicul veterinar împuternicit pentru pregătirea mijloacelor şi substanţelor de tranchilizare, precum si asociația/gestionarul sau Garda forestieră. Jandarmii au posibilitatea să folosească chiar și armamentul şi muniţia din dotare, cu respectarea reglementărilor în domeniu, când acţiunea agresivă a exemplarului de urs pune în pericol iminent viaţa sau integritatea corporală a persoanelor.
Direcțiile sanitare-veterinare județene, prin medicii veterinari împuterniciți, asigură cantitatea de substanță tranchilizantă și combinația de substanțe necesare imobilizării chimice sau eutanasierii, veterinarii putând folosi mijloacele specifice de intervenţie pentru administrarea substanțelor psihotrope în vederea imobilizării animalelor (arme cu tranchilizante, substanțe tranchilizante).
Și Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin unităţile subordonate, trebuie să asigure monitorizarea, evaluarea situațiilor de urgență din domeniul de competență și centralizarea datelor și informațiilor necesare, să acorde primul ajutor şi asistenţă medicală avansată de urgenţă și să asigure transportul răniţilor la unităţile spitaliceşti. În plus, informează populaţia din zona vizată, prin sistemul RO-ALERT.
Din echipele de intervenție vor face parte și reprezentanții autorităților locale, primar sau viceprimar, care informează populaţia cu privire la existenţa unui potenţial pericol determinat de prezenţa unor exemplare de urs, modul de comportare, metode de protejare a bunurilor și animalelor domestice, restricţii şi obligaţia de respectare a recomandărilor reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în gestionarea evenimentelor. Autoritățile publice informează Instituţia Prefectului cu privire la resursele umane şi materiale la dispoziţie cu care pot acţiona în sprijin pentru gestionarea situaţiei, dar au obligația să stabilească zonele predispuse pentru conflicte directe om-animal, la nivel local (hărți de risc).
Pe de altă parte, gestionarul fondului cinegetic participă în echipa de intervenţie în calitate de gestionar al speciei, la organizarea şi desfăşurarea de acţiuni menite a îndepărta/imobiliza/captura animalul. Reprezentanții fondurilor de vânătoare extrag prin împușcare exemplarul agresiv, în situația cu risc mare, în care se pun în pericol imediat viaţa și sănătatea oamenilor, conform deciziei echipei de intervenție; dar și în cazul atacului asupra membrilor echipei de intervenție.
Și Garda forestieră are atribuții: pune la dispoziţia autorităților publice locale lista actualizată a gestionarilor fondurilor cinegetice, în scopul stabilirii competenței teritoriale a acestora. În cazul acțiunilor de relocare, identifică posibilele locații de destinație, asigură obținerea acceptului gestionarului de fond cinegetic, dar și poate extrage prin împușcare exemplarele agresive, în situația cu risc mare, în care se pun în pericol imediat viaţa și sănătatea oamenilor, conform deciziei echipei de intervenție și extrage prin împușcare exemplarul agresiv în cazul atacului asupra membrilor echipei de intervenție.
