Peste 80% dintre subiecţii unui sondaj INSCOP au fost de părere că românii sunt priviţi ca fiind „cetăţeni de mâna a doua” în Europa, iar 68,1% au apreciat că lucrurile în ţara noastră se îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit Agerpres.
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation.
Potrivit studiului, în prezent, 68,1% dintre respondenţi apreciază că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce 25% apreciază că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună. În urmă cu două luni, în martie, procentul celor nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă lucrurile în România era cu două puncte procentuale mai mare (70,3%).
Întrebaţi în ce ţară ar prefera să lucreze sau să studieze o perioadă mai îndelungată, 42% au optat pentru o ţară din Vest (UE, SUA, Canada), 3,9% pentru o ţară din Est (Rusia, China), în timp ce 47,9% au declarat că nu ar pleca în altă ţară.
66,6% au spus că preferă drepturile şi libertăţile de tip occidental în locul valorilor tradiţionale pe care le promovează Rusia, în timp 16,2% au precizat că preferă valorile tradiţionale pe care le promovează Rusia, în locul drepturilor şi libertăţilor de tip occidental.
56,2% dintre subiecţii sondajului au apreciat că aderarea României la UE a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,1% au văzut mai degrabă dezavantaje. În urmă cu două luni, în martie, 61,4% dintre respondenţi considerau că aderarea la Uniunea Europeană a fost benefică României, iar 35,2% aveau o părere contrară.
81,3% au fost de părere că românii sunt priviţi ca fiind „cetăţeni de mâna a doua” în Europa, în timp ce 14,8% nu au fost de acord cu o astfel de idee. Întrebaţi care este motivul principal pentru care românii sunt priviţi în acest fel, 70,2% au indicat comportamentul nepotrivit al unor români care au trăit sau trăiesc în străinătate (procentul reprezintă aproximativ 57% din totalul populaţiei), în timp ce 27,6% au dat vina pe atitudinea de superioritate a cetăţenilor altor state europene (procentul reprezintă aproximativ 22% din totalul populaţiei).
65,8% dintre cei chestionaţi au declarat că preferă ca România să fie membră NATO, pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar. 28,6% preferă ca ţara noastră să fie neutră, deoarece astfel nu va fi atacată de nimeni.
73,8% consideră că existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe, în timp ce 20,3% nu au fost de acord cu o astfel de afirmaţie.
În opinia a 39,7%, Statele Unite ale Americii sunt ţara cu cea mai puternică armată din lume, în timp ce 33,5% au indicat Rusia, iar 16,4% – China.
Pe de altă parte, China este considerată ţara cu cea mai puternică economie de către 41,5% dintre subiecţi, urmată de SUA (24,1% dintre respondenţi), Japonia (14%) şi Germania (14,1%).
Subiecţii au opinat că drepturile şi libertăţile oamenilor sunt cel mai bine respectate în SUA (38,4%), UE (37,5%), Rusia (4,3%) şi China (4,1%).
Ţările sau organizaţiile care au întrunit cea mai mare încredere sunt: NATO (59,3%), UE (55%), Germania (49,2%), SUA (47,8%), Rusia (17,9%) şi China (16,8%). Răspunsurile au înregistrat diferenţe faţă de luna martie, când rezultatele au fost următoarele: NATO (49,4%), UE (51,7%), Germania (57,6%), SUA (47,1%), Rusia (16%) şi China (19%).
Liderii internaţionali care au întrunit încredere multă şi foarte multă sunt: Angela Merkel (44,1%), Joe Biden (36,4%) şi Vladimir Putin (23,9%). Şi în acest caz, s-au înregistrat diferenţe faţă de luna martie, când rezultatele au fost: Angela Merkel (50,1%), Joe Biden (41,6%) şi Vladimir Putin (19%).
Datele au fost culese în perioada 1-15 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
