Directorul Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploieşti, dirijorul Vlad Mateescu: A existat, totuşi, şi o parte bună în această pandemie: ne-am adaptat rapid, am început să fim mult mai atenţi asupra detaliilor, asupra muzicii şi a plăcerii de a face muzică bună împreună

Sunt deja conturate proiecte grandioase şi colaborări cu nume sonore pentru viitoarea stagiune

Luiza Rădulescu Pintilie

Se încheie, nu peste mult timp (joi, 24 iunie a.c., de la ora 19.00, cu un Concert Simfonic dedicat Zilei Internaționale a Iei, la pupitrul dirijoral al orchestrei simfonice aflându-se maestrul Radu Postăvaru, iar solist fiind violonistul Gabriel Croitoru), cea de-a 68-a stagiune a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploieşti. O stagiune desfăşurată în condiţiile cu totul speciale impuse de pandemie şi care, în nu puţine instituţii de cultură şi de spectacole din ţară, au devenit scuza şi motivaţia de a trage parţial sau total cortina. Fără a încălca prevederile restrictive şi limitative legale, echipa de conducere a filarmonicii ploieşteane s-a adaptat din mers şi astfel, prin toate componentele muzicale pe care le reuneşte această instituţie recunoscută la nivel naţional şi internaţional- Orchestra Simfonică, Orchestra de Folclor „Flacăra Prahovei”, Cvartetul „Chronos”, Ploiești Jazz Trio, Ploiești Brass Ensemble, Corul Filarmonicii „Paul Constantinescu”, Ploiești Big Band Jazz Society – a continuat să se păstreze legătura cu publicul şi , mai mult decât atât, s- au găsit modalităţi noi, unele în premieră naţională, de a consolida această legătură, „câştigând”chiar public „nou”. Rămânând , astfel, o instituţie de cultură „vie”, care şi-a onorat menirea , adăugându-şi în acelaşi timp şi un fel de dimensiune „vindecătoare” pentru un public izolat în case, stresat, confuz , debusolat. Şi păstrând- ca să mai adăugăm un element deloc neimportant ci, dimpotrivă- mai mult decât accesibile preţurile biletelor de acces- 25 de lei, ba continuând să se acorde o serie de facilităţi – 15 lei pentru pensionari şi 5 lei pentru elevi.
Despre cum a reuşit o asemenea performanţă, atrăgându-şi nu o dată aprecierea publicului şi susţinerea unori importanţi parteneri şi sponsori, am considerat necesar să purtăm un dialog cu directorul instituţiei, dirijorul Vlad Mateescu.

– Domnule director, cum aţi reuşit nu numai să menţineţi activitatea filarmonicii în această perioadă lungă de restricţii impuse în contextul pandemiei, ci şi să o păstraţi la nivelul de performanţă artistică deja recunoscut la nivel naţional şi internaţional, dar şi să o dezvoltaţi în direcţii noi, unele în premieră ?
– În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţia făcută, nu pot spune decât că mă onorează şi mă bucură venind din partea dumneavoastră. Da, sunt momente dificile prin care am trecut şi se pare că trecem în continuare. Lucrurile nu au fost deloc simple, cu toate schimbările de la o oră la alta, de la o zi la alta, mai ales când ai mai mult sau mai puţin în mâini viitorul a peste 140 de angajaţi. Totul s-a desfăşurat sub egida panicii, a unei frici constante într-o lume disperată şi sensibilă, cea artistică. Am fost oarecum pe muchie de cuţit, nimeni nu ştia cum trebuie aplicată exact legea, ne sfătuiam cu colegii de prin ţară pe diferite aspecte… Cred cu tărie, şi probabil cu lipsă de modestie, că suntem singurii din ţară (sau poate printre puţinii) care au făcut tot ceea ce a stat în putinţă pentru a păstra normalitatea cu care noi toţi suntem obişnuiţi. Ne-am adaptat rapid, am găsit solutii tehnice, am regândit strategia de marketing dar şi pe cea culturală, totodată am redistribuit anumite investiţii încât am devenit singura instituţie de profil din România care şi-a creat o platformă de streaming online proprie – Virtual Concert Hall. Am ales aceasta variantă – şi nu Facebook sau youtube- în primul rând din respect atât pentru artişti, cât şi pentru publicul nostru. Astfel am putut transmite concertele şi spectacolele noastre cu un sunet de studiou şi o imagine UHD sau 4K, în funcţie de situaţie. Nu am avut niciun moment de respiro, nu am avut nicio pauză. Din luna martie 2020 şi până în prezent, exceptând perioada stării de urgenţă în care am funcţionat numai online, nu a existat o săptămână fără minimum unu-două concerte sau evenimente. Un popor fără cultură şi educaţie îşi pierde identitatea. Noi reprezentăm, în fond, prin muzica noastră, istoria, trecutul, prezentul şi viitorul. Aşa cum spunea Paul Constantinescu: “Muzica noastră conţine totul şi ne poate da totul”. Nouă ne-a dat speranţă, ne-a dat putere şi încredere, chiar dacă nimeni nu a crezut în acţiunea şi ideea noastră de a avea şi această platformă online pe lângă studioul de înregistrări sau compartimentele artistice. Şi, totuşi, acum am ajuns la momentul în care suntem în discuţii cu organizatorii Festivalului Internaţional “George Enescu” pentru a transmite toate cele 80 de concerte, timp de o lună, de la Ateneul Roman, Sala Palatului şi Sala Radio, prin intermediul Virtual Concert Hall – o platformă dezvoltată de noi- Filarmonica Ploieşti. Chiar dacă poate nu se va concretiza acest lucru, doar faptul că suntem luaţi în considerare pentru a fi alături de marile orchestre ale lumii cred că spune destul de multe şi că suntem pe drumul cel bun.Totuşi, această perioadă a venit şi cu lucruri bune, foarte bune. Faptul că au fost restricţii impuse inclusiv pe scenă pentru repetiţii şi concerte a fost un lucru foarte bun. Am început să fim mult mai atenţi, ca ansambluri orchestrale, asupra detaliilor, asupra muzicii şi a plăcerii de a face muzică bună împreună.
– Privind cumva retrospectiv, ce vi s-a părut a fi cel mai greu în toată această perioadă din punct de vedere al responsabilităţii de manager, dar şi din perspectiva propriilor preocupări de muzician ?
– Starea de nesiguranţă, starea de frică, suspansul şi lipsa totală a unor informaţii pe termen scurt/mediu, pentru a putea organiza totuşi…ceva. Cred însă că depinde de la persoană la persoană. Eu am căutat să mă dezvolt pe mai multe laturi, să învăţ mai multe, să lucrez mai mult, să studiez şi să citesc mai mult. Am preferat să folosesc la maximum timpul acesta, atât pentru studiu, cât şi pentru odihna mult dorită.
– Concerte în aer liber, muzică de jazz „urcată” la înălţime sau într-un autobuz itinerant, spectacole urmărite, on line, de acasă, lecţii muzicale duse în şcoli din sate, artişti de mare valoare ai lumii aduşi în premieră la Ploieşti – sunt doar câteva dintre formele de exprimare muzicală rămase în mintea şi în inima publicului de diverse vârste şi preocupări muzicale. Iar enumerarea este succintă. Ce aţi mai adăuga în „istoria” încă nescrisă a acestei stagiuni ?
– Dorinţă. Vis. Speranţă. Dragoste. Viitor.
– Ce v-aţi dori să însemne pentru public – şi el împovărat de această perioadă de pandemie- stagiunea care se va încheia în curând ?
-Am spus mai sus. Cred că acest cuvânt are o semnificaţie aparte: SPERANŢA. Sunt de fel un tip foarte optimist, un visător. Visez cu ochii deschişi şi îmi doresc ca lucrurile bune să se întâmple! Dacă îmi permiteţi, am să amintesc două întâmplări scurte din ultimele săptămâni, întâmplări avute alături de publicul nostru.
– Vă rog…
– La primirea invitaţilor în sala de concerte, de fiecare dată le spun tuturor- cu zâmbetul pe buze, chiar şi prin mască – “Bună seara, bine aţi venit”! Răspunsul primit la ultimele concerte a fost efectiv din suflet, s-a simţit: “Bună seara, bine v-am REGĂSIT!” Da, ne-am REGĂSIT ! A doua întâmplare : La finalul unui concert, nu demult, o doamnă elegantă, a venit la mine: “Bună seara, dumneavoastră sunteţi domnul director al Filarmonicii Ploieşti?” „Da, stimată doamnă, eu sunt. Cu ce vă pot ajuta? “ Ştiţi, eu locuiesc în Bucureşti, chiar lângă Ateneu, unde în seara aceasta este concert şi acolo” „Da, doamnă, ştiu…este dirijor Gabriel Bebeşelea în seara aceasta, un concert foarte frumos”. “Da…nu ştiu dacă să vă spun, însă simt aşa că unii oameni chiar pun suflet în ceea ce fac şi uneori au nevoie să mai şi audă ceva de bine: am auzit, de ceva timp, că despre Filarmonica Ploieşti se discută foarte frumos, despre activitate, orchestră şi mai ales deschiderea pe care o aveţi. Vă felicit cu bucurie pentru tot ceea ce faceţi aici, la Ploieşti, şi mai ales pentru faptul ca aţi reuşit în aceste vremuri tulburi să nu opriţi niciun moment concertele, ba chiar să ridicaţi cu mult calitatea actului artistic şi organizatoric. Bravo!”. Ce să adaug ?!…Atunci când ai lacrimi de bucurie…oh…
– Cum se conturează, din nou pentru managerul şi muzicianul care sunteţi, viitoarea stagiune ?
– Dirijori, solişti, proiecte mari, grandioase. Îmi era tare dor de ele. Depunem câteva proiecte europene şi cred că suntem chiar foarte aproape de a obţine o finanţare cu fonduri norvegiene în vederea realizarii unor spectacole având colaborator pe cineva de la…Teatrul Balşoi (n.n- celebrul teatru din Moscova, una dintre cele mai prestigioase instituţii culturale din întreaga lume ). Nu divulg încă despre cine este vorba. Totodată, urmează ca la începutul stagiunii să facem nişte anunţuri cel puţin interesante zic eu despre artişti în rezidenţă, dirijori invitaţi permanent, nume sonore. La toate acestea se adauga participarea în cadrul Festivalului Internaţional “George Enescu”, realizarea Festivalului Internaţional Ploieşti Jazz Festival şi, sperăm, şi a tradiţionalului de acum Bal al Filarmonicii.
– Dacă ar fi să alegeţi din repertoriul muzical de gen acordurile care consideraţi că s-ar potrivi cel mai bine acestei perioade de pandemie, către ce v-aţi îndrepta opţiunea ?
-Anul 2020 a fost un an…Beethoven. 250 de ani de la naşterea marelui compozitor Ludwig van Beethoven. Aşadar, Simfonia a IX-a cred că ar descrie întru totul această perioadă.