Sfântul Cuvios Simeon a trăit în secolul al VI-lea. S-a născut în Antiohia Siriei (522). La vârsta de 6 ani ajunge în pustie, la părintele Ioan. Prin purtarea de grijă a acestui părinte, s-a dat celor mai aspre nevoinţe de postiri, privegheri şi rugăciune.
Sfântul Cuvios Simeon a petrecut mulţi ani pe stâlp, rugându-se lui Dumnezeu şi cântând psalmi. Sub călăuzirea lui Dumnezeu, el s-a retras într-un munte numit Minunat de către însuşi Domnul. De la numele acestui munte, Simeon s-a numit şi el „cel din Muntele Minunat.”
Vindeca unele dintre cele mai cumplite boli, îmblânzea fiarele sălbatice, vedea la mari depărtări de loc şi pătrundea în inimile oamenilor.
Uneori petrecea fără somn şi câte treizeci de zile; iar alteori trăia chiar şi mai mult fără
hrană, căci primea hrană cerească din mâinile îngerilor.
Sfântul Cuvios Simeon a trecut la cele veşnice la şaptezeci şi cinci de ani.
