Nu există ”daune ADN suplimentare” la copiii născuţi din părinţi care au fost expuşi la radiaţii în urma exploziei de la Cernobîl înainte ca ei să fi fost concepuţi, relatează BBC, preluat de Agerpres.
Această constatare este inclusă în primul studiu care a examinat genele copiilor ai căror părinţi au fost înrolaţi pentru a ajuta la operaţiunile de decontaminare după accidentul nuclear.
Participanţilor, toţi concepuţi după dezastru şi născuţi între 1987 şi 2002, li s-a făcut screening-ul întregului lor genom. Studiul nu a constatat mutaţii care să fi fost asociate cu expunerea părintelui. Constatările sunt publicate în revista Science. Profesorul Gerry Thomas, de la Imperial College din Londra, a studiat zeci de ani biologia cancerului, în special tumorile care sunt cauzate de radiaţii. Ea a explicat că acest nou studiu este primul care a demonstrat că ”şi atunci când oamenii au fost expuşi la doze relativ mari de radiaţii – în comparaţie cu radiaţiile de fond – aceasta nu a avut niciun efect asupra viitorilor lor copii”.
Noul studiu a fost condus de profesor Meredith Yeager, de la Institutul Naţional al Cancerului din SUA (NCI), în Maryland. Studiul s-a concentrat asupra copiilor celor care au fost înrolaţi pentru a ajuta la decontaminarea zonei de poluare radioactivă din jurul centralei nucleare şi asupra copiilor evacuaţi din oraşul abandonat Pripiat şi alte aşezări pe o rază de 70 km din jurul centralei.
Unul dintre cercetătorii principali, dr. Stephen Chanock, de asemenea de la NCI, a explicat că echipa de cercetare a recrutat familii întregi, astfel încât oamenii de ştiinţă au putut compara ADN-ul mamelor, al taţilor şi al copiilor. „Aici nu ne uităm la ce s-a întâmplat cu acei copii care se aflau (în uter) în momentul accidentului; ne uităm la ceva numit mutaţii novo”, a spus profesorul. aAcestea sunt noi mutaţii în ADN – apar aleatoriu într-un ovul sau într-o celulă din spermă. În funcţie de locul în care apare o mutaţie în schema genetică a unui bebeluş, aceasta nu ar putea avea niciun impact sau ar putea fi cauza unei boli genetice. „Există aproximativ 50-100 dintre aceste mutaţii în fiecare generaţie – şi sunt aleatorii”, a explicat dr. Chanock. ”În anumite privinţe, acestea sunt elementele de bază ale evoluţiei. Acesta este modul în care noi schimbări sunt introduse în populaţie la naştere”, a menţionat dr. Chanock. ”Am examinat genomul mamelor şi al taţilor şi apoi pe cel al copiilor. Şi am petrecut încă nouă luni în căutarea oricărui semnal – în numărul acestor mutaţii – care să fie asociat cu expunerea părinţilor la radiaţii. Nu am găsit nimic”, a spus sursa citată.
Acest lucru înseamnă, spun oamenii de ştiinţă, că efectul radiaţiilor asupra corpului unui părinte nu are niciun impact asupra copiilor pe care îi va concepe.
„Există o mulţime de oameni cărora le-a fost frică să aibă copii după bombele atomice de la Nagasaki şi Hiroşima”, a declarat profesor Thomas pentru BBC News. ”Şi oamenii cărora le-a fost frică să aibă copii după accidentul de la Fukushima, pentru că au crezut că copilul lor va fi afectat de radiaţiile la care au fost expuşi. Este atât de trist. Şi dacă putem arăta că nu există niciun efect, sperăm că putem atenua frica”, a menţionat profesorul Thomas, care nu a fost implicată în studiul genomului. Ea şi colegii ei au efectuat o altă cercetare asupra cazurilor de cancer care au fost legate de Cernobîl. Au studiat cancerul tiroidian, deoarece se ştie că accidentul nuclear a cauzat aproximativ 5.000 de cazuri de cancer de tiroidă, marea majoritate a cazurilor fiind tratate şi vindecate.
La momentul accidentului, autorităţile nu au reuşit să împiedice vânzarea laptelui contaminat în regiune; mulţi care erau copii la acea vreme l-au băut, fiind contaminaţi cu doze mari de iod radioactiv, care a fost emanat din reactorul de la Cernobîl. „În esenţă, am constatat că nu există nicio diferenţă între cazurile de cancer tiroidian cauzate de radiaţiile de la Cernobîl şi orice alt tip de cancer tiroidian”, a explicat prof. Thomas.
”Aşadar, nu există ‘tumoră demonică” provenită de la Cernobîl pe care să nu o putem trata – putem trata exact în acelaşi mod în care tratăm alte cazuri”.
