Viitorul se arată a fi în ceaţă

George Marin

Campionatul Mondial pentru Tineret a trecut pe lângă noi precum acceleratul prin gara din Nistorești. De ce neapărat Nistorești și nu, de exemplu, Breaza, cea de alături? Pentru simplul motiv că acea clădire care reprezenta locul în care trenurile locale opreau la Nistorești – iar acceleratele treceau ca vijelia – nu mai există! Acum se mai poate vedea o ruină. Mă tem – și încă tare de tot! – că boxul românesc va avea același viitor ca acea clădire de la Nistorești dacă măsuri urgente nu vor fi luate pentru sporirea numărului de sportivi atrași la box – asta în primul rând – și pentru creșterea acestor sportivi, de la copiii care se privesc pentru prima dată în oglindă studiindu-și pozițiile de bază ale luptei și până la seniori. Veșnica scuză, auzită imediat după încheierea mandatului regretatului Ion Șerban, aceea care se trâmbițează mereu și care se strigă în gura mare cum că „nu sunt bani!”, nu stă în picioare. Federația a susținut participarea la aceste campionate precum și la alte competiții, chiar dacă nu întotdeauna aceste participări la turnee de pregătire au fost făcute publice. Bun, pentru că vorbim despre tineret amintim că tocmai am fost la Kielce cu 12 sportivi, 7 băieți și 5 fete și…

Ce am realizat?

Am încheiat turneul destul de repede. Nu am ajuns dincolo de sferturile de finală, unde am avut 4 fete din 5. Băieții? Stop în optimi, care, spre deosebire de tenisul de câmp, la box se numesc „tur preliminar”. Medalii? Hm! Nu îmi amintesc de vreo declarație a Federației Române de Box în care să fie menționate obiectivele delegației. Da, cum FR Box discută și informează doar pe spațiul virtual privat Facebook în loc de site-ul oficial, nu se poate considera că a existat un obiectiv declarat. Despre cei doi reprezentanți ai Ploieștiului, Marian Ghinoiu (cat. 49 kg.) și Iulian Dumitrescu (cat. 75 kg.), am vorbit la vremea respectivă și nu mai reiau povestea.

Ce am fi putut realiza?

Am fi putut lua o medalie dacă Petronela Schintee ar fi avut șansă la tragerea la sorți – unde nu au existat capi de serie – și ar fi nimerit să boxeze direct în semifinală, la categoria ei (81 kg.) fiind înscrise doar 6 sportive. Ne-ar fi ajutat cu ceva o asemenea situație, pe noi, ca națiune care încă mai practică boxul? Mai mult ca sigur că nu! Ar fi ajutat doar clubul ei din Drobeta Turnu Severin. Și pe sportivă însăși.

Cine și cum ne-a bătut?

Rezultatele reprezentanților României sunt cunoscute și au fost publicate de ziarul nostru în ediția din 21 aprilie, ultimele finale fiind disputate pe 23 aprilie. Dintre cei care i-au învins pe băieții noștri, cel mai titrat era, la data competiției despre care vorbim, rusul Andrey Shendrik, medaliat cu argint la Campionatul European pentru Juniori, în 2019, la Galați, și cu aur, un an mai târziu, în 2020, la Budva, competiție la care Adrian Preda a ocupat locul al treilea fiind pe cealaltă jumătate de tablou cu rusul. Cu bune performanțe erau creditați și cehul Erik Suchy (l-a eliminat pe Andrei Musteț, cat. 64 kg.) și ucraineanul Aleksandr Trofimcuk (învingătorul ploieșteanului nostru, Iulian Dumitrescu, cat. 75 kg.), ambii câștigând turneul „Dan Pozniak”, din Vilnius (Lituania), în martie 2020. Uzbecul Ibrohim Ishjonov, cel care l-a eliminat pe celălalt ploieștean prezent la competiție, Marian Ghinoiu, nici măcar nu era campionul țării sale, ci doar finalist. Restul? Iluștri necunoscuți, ca și cei mai mulți dintre ai noștri.
În ceea ce privește fetele, dintre cele 5 fete ale noastre, cele mai multe speranțe le aveam într-o bună evoluție a Loredanei Marin (cat. 60 kg.), campioană europeană de juniori în toamna anului 2020. Într-adevăr, meciul ei din sferturile de finală, împotriva uzbecăi Dilfuza Bekova a stat, oarecum, pe muche de cuțit, însă doar până înaintea ultimului rund. Decizia, care a fost o surpriză plăcută doar pentru uzbecă, va fi discutată și mai jos. Ar mai fi de semnalat victoria Iuliei Guță în fața muntenegrenei Nina Radenović, o sportivă cu ceva rezultate.
Trebuie spus că, dintre toți și toate care i-au învins pe reprezentanții noștri la aceste campionate, doar una singură, indianca Gitika Sunder Singh, a cîștigat titlul suprem!

Am avut arbitraje potrivnice?

La acest capitol, ar fi de discutat cum se fac delegările, la mese și în ring. Cum parte din țările ex-sovietice sunt în confederația europeană și cealaltă parte în confederația asiatică, lucrurile pot fi discutabile uneori. În ceea ce privește delegația României, nu au fost consemnate, în opinia semnatarului acestor rânduri, mari erori de arbitraj, cu o excepție, aceea din meciul Loredanei Marin. Dacă argentinianul Manuel Vilarino a putut-o vedea câștigătoare a rundului ultim pe Bekova, nu mă mir că a văzut-o câștigătoare și în al doilea. Acestui arbitru ar trebui să i se trateze orbul găinilor sau să fie trimis să arbitreze acasă la el doar luptele de cocoși. Dar mă mir că și kîrgîzul Mukash Irsaliev și cehoaica Terezie Krejbykova au dat-o învinsă pe Loredana în al treilea rund în care călărășeanca a primit doar doi – da, doar doi! – pumni, dintre care al doilea, spre finalul rundului, a fost o lovitură cu mănușa deschisă! Arbitrul din ring, sri-lankeza Shiromala Thampu, a condus lupta aproape perfect, chiar stopând o tentativă a uzbecăi de a-și trage sufletul atunci când a simțit benzina pe terminate.
Oarecare discuții pot fi lansate la meciul lui Adrian Preda, pierdut în optimi, în fața rusului Shendrik, în care acesta din urmă a primit și un avertisment, marcat pe buletinele de punctaj. Totuși, a fost un meci de mare calitate, în care Preda a plătit tribut unor momente mai puțin bune, dar nu multe, în ultimele două runduri.
În ceea ce privește arbitrii din ring, în afara iordanianului despre care am vorbit atunci când am relatat meciul ploieșteanului Marian Ghinoiu, nu am văzut lucruri nepotrivite. Ba chiar pot aprecia prestația arbitrei maghiare Veronika Szücs, care a fost în ring la ambele dispute ale celuilalt ploieștean, Iulian Dumitrescu.

Ce perspective sunt?

Pesimistul ar zice că perspectivele sunt sumbre. Eu, ca optimist incurabil, spun că putem avea, din nou, box de calitate și cu rezultate, dar după ceva ani de eforturi. Cei doi despre care am vorbit mai mult, Adrian Preda și Loredana Marin, au calitățile necesare pentru o carieră de succes. Aștept, de asemenea, progresul lui Iulian Dumitrescu. Aștept progresul Liviei Botica, campioana noastră europeană de junioare. Dar, pentru a ajunge la succesele pe care le-am avut acum destul de mulți ani, sunt necesare eforturi conjugate ale celor din box, cam puțini rămași, din păcate! Dorința de decenii a românilor este cucerirea unei a doua medalii olimpice. Nicolae Linca, dacă ar mai trăi, nu s-ar simți bine deloc să rămână singurul campion olimpic al României. A spus-o și în timpul vieții. Dar, în zilele noastre, mai întâi trebuie să te califici la Olimpiadă. Cum speranțele noastre stau doar în Cosmin Gîrleanu…
Mai sunt în cursa calificării Andrei Arădoaie (cat. 81 kg.), care, din martie 2020 până acum, a participat fără succes la câteva competiții internaționale, și Claudia Maria Nechita (cat. 57 kg.), cei doi urmând să reia, la Paris (4-8 iunie), competiția începută la Londra în martie 2020 și oprită de pandemia de Covid. Ei sunt la un meci distanță de calificare. Ar mai fi o șansă, realocarea locurilor rămase disponibile în urma anulării turneului final de calificare de către Comitetul Olimpic Internațional. Dar, noi avem slabe speranțe să mai prindem un loc, pentru că alocarea se va face egal pe cele patru regiuni ale AIBA, în funcție de clasamentul mondial al categoriilor. Dacă pentru România a mai căpăta un loc prin această realocare este mană cerească, dacă nu chiar o minune, pentru India – și, atenție la ce spun! – anularea turneului final de calificare este un adevărat dezastru, deoarece ei sperau să mai califice încă patru boxeri. La fete, deja au opt calificate încă de la primul turneu zonal, cel de anul trecut!
Poate că m-am dus cu gândul prea departe, la Olimpiadă. Da, poate! Dar drumul către Olimpiadă de la juniori pornește!

De reținut!

În competiția feminină de la Kielce, India a avut șapte reprezentante din zece posibile în finale. Au învins toate șapte! O scriu și cu cifre, dacă literele nu au spus-o destul de clar: 7 din 7!!!