Aproximativ 18.800 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în cursul anului trecut în Uniunea Europeană, o scădere anuală fără precedent, de 17% faţă de 2019, arată datele publicate ieri de Comisia Europeană şi preluate de Agerpres.
Cifrele arată că un număr de 4.000 de vieţi au fost cruţate pe drumurile din UE în 2020 în comparaţie cu anul 2019.
Deşi evoluţia fără precedent constatată în 2020 a determinat anumite schimbări în clasamentul ratelor mortalităţii pe ţări, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori), în timp ce România (cu 85 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori) a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii în 2020. Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.
„Cu aproape 4 000 de decese mai puţin pe drumurile din UE în 2020, în comparaţie cu 2019, drumurile noastre rămân cele mai sigure din lume. Cu toate acestea, suntem în urma obiectivului nostru pentru ultimul deceniu şi este necesară o acţiune comună pentru a împiedica o întoarcere la nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19. În Strategia pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă, ne-am reafirmat angajamentul de a pune în aplicare strategia UE privind siguranţa rutieră şi de a reduce aproape la zero numărul de decese pentru toate modurile de transport”, a declarat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.
Potrivit cifrelor provizorii publicate ieri de Executivul comunitar, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului de accidente rutiere mortale în 2020. La nivelul UE, numărul deceselor a scăzut în medie cu 17% faţă de 2019, deşi reducerea a fost departe de a fi uniformă, cele mai mari scăderi (de 20% sau mai mult) fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Ungaria, Malta şi Slovenia. În schimb, cinci state membre (Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg şi Finlanda) au înregistrat o creştere a numărului de decese, deşi numărul acestora tinde să fluctueze de la an la an în ţările mici.
În cazul României, scăderea a fost de 12%, de la 96 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori în anul 2019 până la 85 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori în 2020.
În 2020, a existat un singur accident rutier soldat cu deces în Liechtenstein (comparativ cu zero decese în 2010 şi 2019).
În România, între 2010 şi 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 31%, de la 117 la 85 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori.
La nivelul UE, aproximativ 70% dintre accidentele rutiere mortale din zonele urbane implică participanţi la trafic vulnerabili, printre care se numără pietonii, motocicliştii şi bicicliştii. Abordarea siguranţei rutiere în mediul urban este, prin urmare, un domeniu-cheie de interes, iar Comisia doreşte să se asigure că siguranţa rutieră este luată în considerare în toate etapele planificării mobilităţii urbane. Siguranţa rutieră va fi un element important al noii iniţiative privind mobilitatea urbană care urmează să fie prezentată de Comisie în cursul acestui an.
În Prahova, scădere a
numărului de accidente rutiere produse în primul trimestru!
În contextul în care din buletinele informative ale poliţíei prahovene am aflat – şi nu de puţine ori, publicat – că tot mai multe accidente rutiere au avut loc pe şoselele din judeţ, în primul trimestru al acestui an, statisticile IPJ Prahova pentru primele trei luni arată astfel: „Pe linie de poliție rutieră, prioritatea, Inspectoratului de Poliție Județean Prahova a fost și rămâne prevenirea și reducerea accidentelor de circulație grave, precum și a consecințelor acestora, motiv pentru care, comparativ cu primul trimestru al anului 2020, se constată o scădere cu 14,3% a numărului total de accidente rutiere.
Primele patru cauze generatoare de accidente rutiere pentru primul trimestru al anului 2021 sunt: indisciplina pietonilor (33,33%), viteză neadaptată la condițiile de drum (26,66%), neacordare prioritate pietoni (16,66%) și abaterile bicicliștilor (10%), cauze pe care ne vom concentra activitățile în perioada următoare” (comunicat IPJ Prahova).
