Sfântul Mucenic Marcu, episopul Aretuselor, a distrus în timpul împăratului Constantin cel Mare (306-337) mai multe temple păgâne, zidind în locul lor biserici. Când la tronul împărătesc ajunge împăratul păgân Iulian Apostatul (361-363), episcopul Marcu a fost supus la multe chinuri.
Despre suferinţele Sfântului Marcu pentru credinţă au scris Sfântul Grigorie Teologul şi Fericitul Teodorit. A fost biciuit, batjocorit, defăimat şi târât pe străzile cetăţii. I s-au tăiat urechile, a fost dezbrăcat, uns cu mir, legat de un copac spre a fi omorât de veninul insectelor. Mucenicul lui Hristos a îndurat toate fără jeluire. Răbdarea lui i-a impresionat puternic pe cetăţenii oraşului. Datorită învăţăturii sale, mulţi păgâni au primit credinţa în Hristos. Atât de sălbăticiţi în lucrarea diavolului au fost torţionarii lui cei păgâni încât atunci când l-au ucis i-au sfâşiat măruntaiele cu dinţii.
