Comerţul mondial cu armament s-a menţinut la acelaşi nivel în ultimii cinci ani –
după o lungă perioadă ascendentă – ca urmare a scăderii exporturilor Rusiei şi Chinei, potrivit unui raport difuzat ieri de Institutul Internaţional de Studii pentru Pace din Stockholm (SIPRI), informează EFE, preluată de Agerpres. Volumul total al vânzărilor a scăzut cu 0,5% între anii 2011-2015 şi 2016-2020, pentru prima dată în aproape două decenii, în ciuda creşterilor notabile înregistrate de trei dintre cei mai mari furnizori de arme, în frunte cu Statele Unite ale Americii, care şi-au sporit cota de la 32% la 37% din vânzările de arme la nivel mondial. „Este prea devreme să spunem dacă s-a încheiat perioada de creştere rapidă din ultimii 20 de ani. Impactul economic al COVID-19 poate face ca unele ţări să-şi sporească importurile de arme în următorii ani”, se menţionează în raport, o referire la marile contracte încheiate în 2020. Statele Unite, care au vândut arme unui număr de 96 de state (aproape jumătate dintre ele fiind din Orientul Mijlociu), şi-au sporit vânzările cu 15%, ceea ce a dus la o creştere a decalajului faţă de Rusia, care a înregistrat o scădere de 22% din cauza reducerii operaţiunilor sale în India, cu toate că are în continuare statutul de al doilea cel mai mare furnizor de arme, cu o cotă de 20% din vânzările totale. Studiul evidenţiază faptul că, în pofida semnării recente de noi contracte cu mai multe ţări, care prefigurează o creştere a exporturilor, Rusia se confruntă cu „o concurenţă puternică” din partea Statelor Unite în toate regiunile.
Pe locurile trei şi patru se clasează Franţa şi Germania, cu o creştere de 44% şi respectiv 21%, cele două ţări europene devansând China, care are o cotă de 5,2% din piaţa de armament, dar a înregistrat o scădere a vânzărilor de aproape 8%. Cei mai mari cinci furnizori au acaparat trei sferturi din totalul de exporturi mondiale de armament.
