Sfântul Tarasie s-a născut la Constantinopol în jurul anului 730 şi a fost un apărător al sfintelor icoane. După moartea împăratului Leon IV Hazarul din anul 780, pe tronul imperial ajunge fiul său Constantin VI. Pentru că acesta era minor, puterea a fost preluată de împărăteasa Irina. Împărăteasa l-a numit patriarh de Constantinopol pe Tarasie, pe atunci prim-secretar imperial. Tarasie îi va cere împărătesei să convoace un Sinod Ecumenic, pentru a restabili cinstirea sfintelor icoane. Sfântul Tarasie a fost preşedintele Sinodului al VII-lea Ecumenic de la Niceea din anul 787, când s-a restabilit cultul icoanelor.
Sfântul Tarasie a fost un mare apărător al credinţei şi moravurilor sănătoase. Când împăratul Constantin a surghiunit-o pe Maria, soţia lui legiuită, luând o femeie care îi era rudă şi trăind cu ea, Sfântul Tarasie nu numai că a refuzat să binecuvânteze această nelegiuire, ci l-a sfătuit, apoi l-a certat şi îndepărtat de la Sfânta Împărtăşanie.
Sfântul Tarasie a trecut la cele veşnice pe 25 februarie 806. A fost înmormântat în mănăstirea ctitorită de el în Bosforul Traciei. La mormântul său s-au săvârşit nenumărate minuni.
Sfântul Tarasie mai este cinstit anual şi împreună cu Părinţii Sinodului VII Ecumenic, în duminica închinată acestora.
