Nicoleta Dumitrescu
După lungi sforţări dar mai ales negocieri, în linii mari, Guvernul a pus pe hârtie cifrele proiectului de buget pe anul în curs. Calculele însă nu sunt definitivate, mai ales că, în multe domenii, când sunt adunate cerinţele cu necesarul de bani, rezultatul dă mereu cu minus. Așa că, de pe acum, deja se știe pe unde a umbat premierul ceva mai serios cu foarfeca.
Iar pentru că este vorba despre tăieri sau îngheţări de venituri pe la mai multe categorii de persoane, când a fost vorba despre transmiterea mesajelor, deloc îmbucurătoare, în locul premierului Cîţu a fost, pe post de portavoce, fostul șef al Guvernului, Ludovic Orban, în calitate mai ales de șef de partid. Astfel, acesta a anunţat că punctul de pensie va crește din ianuarie 2022, ceea ce înseamnă că, anul acesta, veniturile celor ieșiţi din activitate vor rămâne îngheţate la nivelul ultimelor creșteri, cele intrate în vigoare în ultima parte a anului trecut. Cert este faptul că o idee în acest sens fusese aruncată, ușor voalat, fără prea multe detalii, și de către noul ministru al Muncii. Însă, știind din experienţă faptul că politicienii ajunși la putere uită repede promisiunile din campania electorală, pensionarii și-au dat repede seama că au fost din nou păcăliţi, aceștia organizând recent inclusiv proteste în stradă.
Pensionarii nu sunt însă singurii șterși de pe listă când a fost vorba despre venituri prinse în proiectul bugetului de stat pe anul 2021. Ca să fie siguri că, pe hârtie, calculele vor da cât de cât acceptabil, actualii guvernanţi au introdus și capitolul Restrângerea cheltuielilor, cu pixul de culoare roșie fiind trecute: neacordarea voucherelor de vacanţă pe anul 2021; neacordarea gratuităţilor la călătoria cu trenul pentru studenţi, aceeași strategie fiind luată în calcul și în cazul pensionarilor; tăierea unora dintre sporurile de care beneficiau bugetarii, în mod special.
Fiind al doilea an de pandemie în care a pășit și România, era de așteptat că bugetul pe anul acesta va fi periat astfel încât să poată fi acoperite măcar cheltuielile din domeniile considerate esenţiale. Numai că, după cum deja se anunţă, acesta a fost construit, în linii mari, folosindu-se mai mult semnul minus. Asta contrar programului electoral de acum două luni, în baza căruia mai ales PNL s-a ales cu voturi, suficiente ca să fie acum principalul partid aflat la guvernare, în tandem cu partenerii de coaliţie. Or, ce promiteau liberalii în decembrie 2020 în programul lor de guvernare? Iată doar câteva puncte esenţiale: crearea a peste 560.000 de noi locuri de muncă mai bine plătite în economie; puterea de cumpărare a veniturilor românilor va crește cu peste 30%; până în 2024, salariul mediu net va ajunge la 1000 de euro pe lună, iar pensiile vor crește cu 46%, faţă de anul 2019, tot până în 2024! Există în momentul de faţă vreo intenţie ca toate acestea să fie adevărate, să fie puse în aplicare? Nici vorbă! Iar asta demonstrează – dacă mai era ceva de demonstrat – că, indiferent care este sigla lor, partidele nu fac altceva decât să câștige voturi pe vorbe umflate.
Iar demagogia a fost ridicată în mare grad mai ales pe timp de pandemie, politicienii nefăcând altceva decît să se agaţe de speranţa românilor că, într-un final, totul va reveni la normal.
Numai că, normalul are cu totul alt sens dacă este analizat din punct de vede politic. Întrucât, odată ajunse la putere, se întâmplă așa o transformare în cazul partidelor care ajung la guvernare, încât liderii lor rămân șocaţi aatunci când văd cât de puţini bani pot exista în bugetul de stat, în comparaţie cu cerinţele. Și de aici ar veni explicaţia de ce, înainte de toate, în linii mari, proiectul de buget de stat începe mai ales cu tăieri. Numai că, în cazul de faţă, cu excepţia sporurilor bugetarilor, de tăieri au parte tot cei de pe urma cărora partidele au ajuns la putere.
