Stresul este o reacţie naturală a corpului, fizică şi psihică, la experienţe negative şi pozitive, deopotrivă, şi totodată reprezintă modul în care creierul şi corpul răspund la solicitări, explică medicul Petronela Nechita, de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi potrivit căreia, pe termen scurt, stresul poate fi benefic, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile, însă pe termen lung apare cronicizarea.
Potrivit medicului psihiatru, orice provocare precum performanţa la locul de muncă sau la şcoală, o schimbare semnificativă a vieţii sau un eveniment traumatic poate fi stresantă.
„Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea şi siguranţa noastră, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile. Multe persoane spun că lucrează mai bine în condiţii de stres. Pe termen lung apare, însă, cronicizarea, iar stresul atinge un nivel care determină pierderea controlului, teamă şi anxietate. Când devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afecţiuni şi dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental şi emoţional”, a declarat pentru AGERPRES Petronela Nechita.
Stresul cronic poate distruge sănătatea: afectează în egală măsură sistemul nervos central, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular şi reproducător.
„Este extrem de important să acordăm atenţie modului în care ne ocupăm de factorii de stres minori şi majori, astfel încât să ştim când să solicităm ajutor”, consideră dr. Nechita.
Stresul este generat de presiunea responsabilităţilor zilnice, de evenimentele neplăcute din viaţa noastră, precum decesul cuiva drag, un divorţ, pierderea locului de muncă sau de afecţiunile fizice. Însă, în prezent, stresul este întreţinut şi de nesiguranţa pe care o experimentăm cu toţii: imagini sau clipuri video cu dezastre naturale, cazuri de violenţă în familie sau atacuri violente, prezentate pe reţelele de socializare şi, mai nou, pandemia de COVID-19.
„Iată ce ar trebui să cunoaştem despre stres. În primul rând, indiferent cum se manifestă, stresul ne afectează pe toţi. Toată lumea experimentează stres din când în când, iar pentru foarte mulţi este chiar un stil de viaţă. Unele persoane pot face faţă stresului mai eficient şi se pot recupera mai repede decât altele. Stresul poate fi legat de presiunea şcolii, a muncii, a familiei sau de responsabilităţi cotidiene. Stresul poate fi cauzat de o schimbare bruscă negativă, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, divorţul sau boala. Stresul traumatic poate fi experimentat în timpul unui eveniment cum ar fi un accident major, un război sau un dezastru natural în care oamenii pot fi în pericol de a fi grav răniţi sau ucişi. Persoanele care suferă de stres traumatic pot avea simptome emoţionale şi fizice temporare foarte dureroase, dar majoritatea se recuperează în mod natural la scurt timp”, afirmă dr. Petronela Nechita.
Pe de altă parte, susţine medicul, nu tot stresul este rău.
„Într-o situaţie periculoasă, stresul semnalează corpului să se pregătească pentru a face faţă unei ameninţări sau pentru a fugi în siguranţă. În aceste situaţii, pulsul se accelerează, respiraţia devine mai rapidă, muşchii sunt încordaţi, iar creierul foloseşte mai mult oxigen; toate funcţiile vizează supravieţuirea, ca răspuns la stres. În situaţii care nu pun viaţa în pericol, stresul poate motiva oamenii, cum ar fi acele momente în care trebuie să dăm un test sau un interviu pentru un nou loc de muncă”, consideră medicul.
Însă, avertizează Petronela Nechita, stresul pe termen lung poate dăuna sănătăţii.
„A face faţă impactului stresului cronic poate fi o provocare. Sursa stresului pe termen lung este mai constantă decât stresul acut, organismul nu primeşte niciodată un semnal clar pentru a reveni la funcţionarea normală. Atunci când ne confruntăm cu stresul cronic, aceleaşi reacţii de salvare a vieţii pot perturba sistemul imunitar, digestiv, cardiovascular, de somn şi de reproducere. Unele persoane pot prezenta în principal simptome digestive, în timp ce altele pot avea dureri de cap, insomnie, tristeţe, furie sau iritabilitate. De-a lungul timpului, solicitarea continuă şi stresul pot contribui la apariţia unor probleme grave de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, hipertensiunea arterială, diabetul şi alte boli, inclusiv tulburări mentale, cum ar fi depresia sau anxietatea”, atenţionează dr. Nechita.
În opinia ei, există modalităţi de a gestiona stresul.
„Dacă se iau măsuri practice pentru a gestiona stresul, se poate reduce riscul de efecte negative asupra sănătăţii. Recunoaşteţi semnele răspunsului corpului dumneavoastră la stres, cum ar fi dificultăţile de somn, creşterea consumului de alcool şi alte substanţe, furia uşoară, senzaţia de depresie şi energia scăzută. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu un specialist din domeniul sănătăţii mintale. Nu aşteptaţi ca medicul de familie să vă întrebe despre stres. Cereţi ajutor de la medici pentru a primi îngrijiri medicale adecvate pentru problemele de sănătate existente sau noi. Tratamentele eficiente vă pot ajuta dacă stresul vă afectează relaţiile sau capacitatea de a lucra. Un alt aspect important este mişcarea zilnică. Doar 30 de minute pe zi de mers pe jos vă pot ajuta să vă îmbunătăţiţi starea de spirit şi sănătatea. Exploraţi programele de relaxare sau wellness, care pot include meditaţie, relaxare musculară sau exerciţii de respiraţie. Este extrem de important să stabiliţi obiective şi priorităţi zilnice. Decideţi ce trebuie făcut acum şi ce poate aştepta. Învăţaţi să spuneţi „nu” noilor sarcini dacă începeţi să simţiţi că sunteţi suprasolicitaţi. Încercaţi să fiţi conştienţi de ceea ce aţi realizat la sfârşitul zilei, nu de ceea ce nu aţi fost în stare să faceţi. Păstraţi legătura cu persoanele care pot oferi sprijin emoţional şi ajutor practic. Pentru a reduce stresul, cereţi ajutor, în afară de medici, şi prietenilor, familiei, comunităţii”, este mesajul medicului.
Ea recomandă celor care se simt copleşiţi de stres să ceară ajutor unui profesionist din domeniul sănătăţii.
„Ar trebui să căutaţi ajutor imediat dacă aveţi gânduri suicidare, sunteţi suprasolicitaţi, simţiţi că nu puteţi face faţă sau consumaţi mai frecvent droguri sau alcool ca urmare a stresului. Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă poată oferi o recomandare. Oricine se poate simţi copleşit în această perioadă de pandemie”, concluzionează dr. Petronela Nechita.
