Marian Dima, Marcel Marin

La aproape un an de la ultimele aplauze auzite la un meci al Petrolului, din partea spectatorilor, ieri, stadionul ”Ilie Oană” a fost, din nou, ”însuflețit”, dar în cel mai trist mod posibil!
Camil Oprișan – fosta glorie petrolistă – a fost condus pe ultimul drum, iar lacrimile și suferința familiei au primit palida consolare a aplauzelor venite de la foștii colegi de echipă, foștii colegi din club, foștii elevi, ca jucători, prieteni, cunoscuți, apropiați, prezenți pe gazonul arenei pentru a-i aduce un ultim omagiu!
În condiții normale, totul ar fi arătat altfel, dar, în condiții normale, poate că distinsul CAMIL OPRIȘAN… încă ar fi trăit!
O scurtă slujbă de pomenire, în locul care i-a fost ”ca o casă”, unde și-a petrecut o mare parte din viață, stadionul Petrolul, apoi, o altă slujbă la Cimitirul ”Viișoara”, ultima pentru pomenirea sufletului celui dispărut, înainte de înhumare!
Trist, dar destinul nu poate fi schimbat în vreun fel, nu?
Fiul său, Bogdan, a ținut să mulțumească celor prezenți la stadion – aproximativ 100 de persoane, toți având multe ”amintiri fotbalistice” cu cel trecut în neființă, care a slujit acest fenomen peste jumătate de veac!

La fel, din partea fotbaliștilor petroliști, Daniel Zafiris – unul dintre jucătorii pe care antrenorul și conducătorul Camil Oprișan i-a avut ”aproape de suflet”, a spus câteva cuvinte, după slujba oficiată de cei doi preoți, în memoria celui dispărut la început de an 2021. Cuvinte care au părut o alinare pentru noi toți, cei rămași să ne aducem aminte, măcar din când în când, și de ”Nea Cami”, ca și de ceilalți care, de-a lungul vremii, fie și prin simpla ”mângâiere” a mingii, ne-au colorat, influențat, umplut, într-un fel sau altul, viața!
Drum lin, Camil Oprișan!