Nicoleta Dumitrescu
Încercând să găsească, deocamdată pe hârtie, resursele necesare pentru a fi conturat bugetul de stat pe anul în curs, premierul Cîţu face calcule. Iar ca să-i iasă cu plus, mai întâi a anunţat că va începe cu minusurile, respectiv cu tăierile. Prima analiză – sporurile bugetarilor! Era și cazul să se facă o astfel de verificare, pentru a se vedea dacă sunt justificate sau nu plusurile lefurilor acelora care lucrează în sectorul public, având în vedere faptul că, în ultimii ani, majorările au fost mai mult decât generoase.
Cât privește sporurile, mai lipsea cel acordat pentru că se aud din stradă claxoanele mașinilor, când sunt ferestrele deschise, pentru că, altfel, lista beneficiilor bugetarilor a fost, dintotdeauna, fără număr! Spor de stres, de condiţii vătămătoare, de antenă sau de releu cocoţate pe acoperișul instituţiilor publice, de calculator, spor de hrană, de ţinută sau de vacanţă – sub forma voucherelor, și câte și mai câte alte sporuri au tot fost adăugate, de la an la an, la salariile lunare ale acelora care lucrează în administraţie ori în alte instituţii publice ale statului.
Iar atât de multe alte beneficii s-au tot adunat, încât, până și salariului șefului statului a fost detronat de cel încasat de unii dintre angajaţii de la stat, tot noul premier anunţând că, pentru anul 2021, se va veni cu o lege a salarizării care să elimine din inechităţi.
Pe de altă parte, și unul dintre miniștri, cel al Muncii, a descoperit un alt soi de inechităţi când vine vorba despre venituri, Raluca Turcan anunţând recent că există în România și o pensie lunară în valoare de… 78.634 de lei, pe care o primește un angajat din sistemul juridic, acesta fiind un exemplu tipic al beneficiilor legilor speciale.
Problema sporurilor și a beneficiilor de care au parte cei care își spun, cu mândrie, că sunt bugetari ori se regăsesc pe lista profitorilor de legi speciale nu e nouă. De fapt nu e perioadă în care, odată cu schimbarea celor de la putere, să nu fie aduse pe tapet și aceste aspecte, mai ales sensibilele pensii speciale de care, în campaniile electorale, par că se împiedică, fără folos însă, cei care cer votul alegătorilor.
Și-apoi, cine este de vină că administraţia locală a devenit cel mai bun angajator și plătitor de lefuri grase, bașca sporurile? Când liberalii au luat locul celor de la PSD la guvernare, când premier era actualul președinte al Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, vai ce tărăboi ieșise atunci când au descoperit cât de suprapopulate erau ministerele și celelalte instituţii legate ombilical de administraţia centrală, de aici decurgând și sumele ce s-ar cheltui cu forţa umană! Și cu surpriza schemelor supraîncărcate cu personal au rămas, întrucât odată venită pandemia ce a făcut ca funcţionarii să lucreze și în momentul de faţă de acasă subiectul, încet-încet, s-a mai diluat în timp.
A venit însă momentul când trebuie croit bugetul și, hop, guvernanţii și-au adus aminte că sunt mulţi bugetari la stat și la fel de multe și sporurile adăugate la salariile lor destul de generoase.
Ca urmare, e de văzut cam ce sporuri ar urma să taie actualul premier, astfel încât acestea să se transforme în plusuri pentru bugetul de stat. Pe de altă parte însă, îi va trebui un pic de curaj șefului Guvernului să umble cu foarfeca pe la sporurile bugetarilor, având în vedere faptul că, deja, acestora nu le este pe plac decizia de îngheţare a lefurilor pe anul în curs, măsură care a turnat gaz pe focurile stinse din curţile sindicatelor și reaprinse, unul după altul, din această săptămână.
Cât privește pensiile speciale, va mai curge destulă apă pe Dâmboviţa până când oficialii de la București, de la Palatul Victoria, să ia o decizie fermă ca să transfere îngheţul, definitiv, și în acest caz!
Ce se uită să se spună însă este faptul că lefurile bugetarilor și pensiile au fost mereu vârful de lance în anii de alegeri, așa cum s-a întâmplat și anul trecut, pentru partide și candidaţii lor, indiferent de funcţiile la care aceștia din urmă aspirau în baza voturilor pe care le așteptau de la români.
