Federaţia Asociaţiilor Apicole din România (ROMAPIS) solicită ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, printr-o scrisoare deschisă, revocarea unor autorizaţii privind utilizarea temporară a celor trei insecticide din clasa neonicotinoidelor pentru impregnarea seminţelor de floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr, potrivit Agerpres.
„Am aflat cu mare mâhnire că MADR a autorizat şi în acest an, cu caracter de urgenţă şi ca pretinsă situaţie excepţională, într-al 8-lea an consecutiv, utilizarea temporară a tuturor celor trei insecticide din clasa neonicotinoidelor (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) pentru impregnarea seminţelor de floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr. Am luat la cunoştinţă de această situaţie nu direct de la instituţia pe care o conduceţi, ci din presă, deoarece, în acest an, nu aţi mai considerat necesar să informaţi în avans şi apicultorii, dar aţi dat curs în mod necondiţionat cererilor a patru organizaţii ale marilor fermieri care v-au solicitat şi în acest an autorizarea acestor molecule prin derogare de la interdicţia europeană”, se menţionează în scrisoarea semnată de Mircea Ciocan, preşedintele ROMAPIS.
Mircea Ciocan atrage atenţia că regulamentul european 1053/2013 are prevederi stricte în privinţa repetării derogărilor de acest fel, care sunt concepute de legiuitor ca soluţii de ultimă instanţă, în situaţii cu adevărat de urgenţă şi cu caracter excepţional.
Preşedintele ROMAPIS a menţionat că autorizările temporare emise şi pentru anul 2021 plasează România „pe o poziţie ruşinoasă, retrogradă printre toate statele membre ale UE în privinţa conformării la direcţiile şi cerinţele clar formulate în sensul celor de mai sus în ‘Pactul Verde European’ şi în special în strategiile ‘De la Fermă la Furculiţă’ şi Strategia pentru Biodiversitate 2030”
Acesta susţine că situaţia este îngrijorătoare şi sub aspectul elaborării Planului Naţional Strategic 2021(2023)-2027 unde se constată un nivel foarte scăzut, „poate chiar inexistent de ambiţie” în privinţa reducerii utilizării pesticidelor şi identificării soluţiilor alternative, documentele de programare de până acum făcând complet abstracţie de o verigă esenţială din producţia agricolă, şi anume polenizatorii domestici şi sălbatici.
„Emiterea ‘pe bandă rulantă’ de derogări anuale de către România reprezintă un precedent periculos pentru întreaga Uniune Europeană, un exemplu negativ şi o încurajare pentru forţele interesate în tergiversarea măsurilor de tranziţie către o agricultură curată, ceea ce poate afecta imaginea ţării noastre, care, pe drept cuvânt poate fi catalogată drept ţara unde se vrea şi se poate ceea ce în societăţile avansate nu se mai poate de ani buni. În acest context ne îngrijorează, de asemenea, informaţiile vehiculate în presă despre existenţa unor presiuni pentru ca România să se opună unor noi limitări ale folosirii altor pesticide la nivelul UE. Suntem convinşi, domnule ministru, că dacă Uniunea Europeană va lua asemenea decizii, acestea vor fi corect şi solid fundamentate din punct de vedere ştiinţific şi vă solicităm ca înainte de a decide adoptarea unei asemenea poziţii a României în raport cu UE să procedaţi la consultarea întregului spectru al celor care lucrează în agricultură, al organizaţiilor preocupate de sănătatea mediului şi al reprezentanţilor consumatorilor/societăţii civile, toţi aceştia fiind afectaţi de utilizarea pesticidelor, deci de deciziile MADR în această direcţie”, se mai precizează în scrisoare.
Co-semnatarii scrisorii sunt: Asociaţia WWF Romania, Asociaţia Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici şi tradiţionali Asociaţia Kogayon, Bankwatch România, Fundaţia Eco-Civica, Greenpeace CEE România, Proiectul de cooperare Just Food, 2Celsius.
