George Marin
Titlul ar putea părea puțin cam pompos. Ar putea părea așa pentru cine nu a urmărit luptele pe care Livia Maria Botică le-a dus la Campionatele Europene pentru Juniori, recent încheiate în Bulgaria, la Sofia. Cineva poate comenta că au fost doar două meciuri! Desigur, au fost doar două meciuri pentru că, la această categorie de greutate, peste 80 de kilograme, și la 16 sau 17 ani, nu găsești prea multe competitoare. La Sofia au fost doar cinci. Desigur, au fost doar două lupte. Dar ce lupte!
Desemnată cap de serie numărul 2 – EUBC are anumite criterii pentru stabilirea capilor de serie la tragerile la sorți – Livia a avut tur liber în sferturile de finală, accederea directă în semifinale aducând, din start, medalia de bronz. După cum am spus și în știrea publicată imediat după tragerea la sorți, aveam convingerea că Livia nu se va mulțumi doar cu atât, valoarea ei sportivă putând să o ridice pe o treaptă superioară a podiumului de premiere. A întâlnit-o pe ucraineanca Polina Czernenko în semifinală, câștigătoarea urmând să lupte pentru medalia de aur. Meciul contra sportivei din Ucraina părea că pune, încă de la început, problema alonjei superioare a adversarei, „baraj” de care Livia trebuia să treacă, și problema greutății mai mari a oponentei, atu pentru o mai mare forță a loviturilor trimise. Imediat ce a răsunat primul gong, ucraineanca a plasat o directă de dreapta peste umăr, lovitură care a rămas singura clară pe care Livia a recepționat-o în acest meci. Din fața ecranului am avut o strângere de inimă, dar, pentru fata din ring, lovitura primită a fost semnalul avalanșei de pumni trimiși asupra adversarei, cu precădere la cap. Adversara a încercat să riposteze, dar Livia s-a blocat bine și a continuat ploaia de pumni asupra Polinei. Comentatorul bulgar al televiziunii B1B Sport a pomenit ceva despre „românca agresivă”. Imposibil de rezistat unui asemenea torent! Deja, după numai 14 secunde, arbitrul de ring, rusul Renev, a trecut la numărătoare. Situația s-a repetat și cu 20 de secunde înainte de încheierea rundului. Devenise foarte clar că disputa nu putea avea alt deznodământ. Asaltul Liviei din debutul rundului secund a dus, după doar 25 de secunde, la a treia situație de knock-down și, implicit, la a treia numărătoare în ring. Conform regulamentului, arbitrul de ring a oprit meciul pentru inferioritatea adversarei.
Grijile, pentru mine, au apărut imediat ce Livia a încheiat meciul din semifinală. Ca adversară pentru cucerirea medaliei de aur urma să o aibă pe poloneza Weronika Bochen, un adevărat munte de fată. „120 de kilograme” – a pomenit comentatorul televiziunii, dacă limba bulgară „prinsă” de mine la vremea antenelor fabricate artizanal din ligheane de aluminiu nu m-a înșelat. Plus că poloneza era cu un cap mai înaltă și mult mai corpolentă decât Livia. Pieptul ei ajungea la nivelul corzii de sus a ringului, care se află la 1,4 metri de podea. Mai exista și un important atu sportiv de partea ei: o eliminase pe cea care fusese desemnată cap de serie numărul 1, Kamila Aglinskaite din Lituania.
Grijile ne-au fost spulberate imediat ce a sunat gongul și am înțeles tactica adoptată, stabilită, bineînțeles, împreună cu antrenorul loturilor feminine, Adrian Lăcătușu. Livia a început să o „plimbe” prin ring pe mai mult decât masiva poloneză și plasând lovituri în momentele favorabile atunci când adversara „se deschidea” firesc în mișcarea ei de urmărire. Dacă, la început, până să se trimită primul pumn, comentatorul bulgar pomenise ceva despre Charlie Chaplin – nu am înțeles exact ce, probabil i s-o fi părut comic – atunci când a priceput și el cum merge lupta a „cotit-o” spre David și Goliath. „Interesantă tactica!”, s-a minunat singur. Ei bine, „Davida” noastră de la Ploiești a potopit-o pe „Goliatha” poloneză cu croșeele de stânga, dar și cu directe. A încasat și Livia câțiva pumni, inevitabili atunci când trebuie să ajungi să lupți lângă un adversar cu alonjă mult mai mare. Croșeele au fost arma forte a Liviei și în rundurile următoare, iar directa a mers perfect la figură prin garda mai largă a polonezei atunci când aceasta simțea că trebuie să încerce atacul pentru a recupera decalajul.
Decizia a fost fără echivoc, arbitrii-judecători din Franța, Republica Moldova, Federația Rusă, Bulgaria și Croația apreciind, în unanimitate (30:27, fiecare) superioritatea pugilistei pregătite la CSM Ploiești de antrenorul emerit Titi Tudor „Prosop” și de antrenorul Adrian Pîrlogea.
Livia a fost singura sportivă din România care a cucerit laurii de campioană europeană, pe aceeași treaptă situându-se, la băieți, Daniel Gîrleanu. Din echipa feminină, medalie de argint a obținut Ana Maria Romanțov, iar Andra Sebe, Alina Crețu și Maria Cimpoieru s-au întors cu medaliile de bronz cuvenite locului al treilea. De la băieți au mai fost medaliați Ionuț Chiriac (argint), Ionuț Pavel, Saly Palapiuc și Doruleț Țiu (bronz). Vom reveni cu alte amănunte de la întrecerile disputate la Sofia.
