Număr redus de firme nou înfiinţate, salariaţi mai puţini, șomaj mai mare
N. Dumitrescu
Cu toate că este unul dintre județele rezentative pe harta României, efectele negative ale pandemiei sunt vizibile și în Prahova, la acest final de an de an 2020, mai ales din punct de vedere economic. Numărul firmelor nou înființate a scăzut destul de mult în comparație cu anul trecut, rata șomajului a crescut, în timp ce destui angajați au rămas fără un loc de muncă stabil. Iar această situație este scoasă în evidență și de către Camera de Comerț și Industrie Prahova care, ca la fiecare sfârșit de an, a făcut public un ”tablou al economiei prahovene în cifre și date”, realizat pe baza informaţiilor primite de la Institutul Național de Statistică, Direcția Judeţeană de Statistică Prahova, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Prahova, dar și din publicații de specialitate. Numai că, în comparație cu anii trecuți, datele făcute publice ieri de CCI Prahova scot în evidență faptul că pandemia a afectat destul de serios mediul economic prahovean, iar cifrele scot în evidență cel mai bine acest lucru. Concret, anul acesta, până la data de 31 octombrie, în Prahova s-au înființat doar 1.900 de firme, în scădere cu peste 34%, în condițiile în care, în primele zece luni ale anului trecut fuseseră înregistrate 2.897 de noi firme. Totodată, anul acesta, până la sfârșitul lunii octombrie, 285 de firme și-au suspendat activitatea, peste 700 au fost dizolvate, peste 1.300 au fost radiate, alte 139 de societăți intrând în insolvență. De precizat că în decembrie 2019 erau înregistrate 25.613 firme, totalul cifrei de afaceri fiind de 58,719 miliarde de lei. Cum era de așteptat, cifrele menționate au avut o influență negativă și asupra forței de muncă. Așa cum reiese din datele prezentate, numărul de salariați este în scădere față de anul trecut cu 2,52%, în septembrie 2020 fiind înregistrați 180.830 de angajați, față de 185.505 de angajați existenți în aceeași perioadă din 2019. Chiar și așa, Prahova se menține, ca și anul trecut, pe locul șase la nivel național, după București, Cluj, Timișoara, Brașov și Constanța, în ceea ce privește forța de muncă activă. În privința câștigului salarial mediu nominal net, la nivel de județ, în luna septembrie a.c. acesta a fost de 3.104 lei, în creștere cu 9% față de anul trecut, valoare care a clasat Prahova, din acest punct de vedere, pe locul nouă la nivel național, după București, Cluj, Timiș, Ilfov, Sibiu, Iași, Argeș și Galați. Partea proastă este însă faptul că, din cauza pandemiei, multe societăți nu au mai reușit să se redreseze, impactul având un efect negativ și în cazul angajaților. ”În ceea ce privește rata șomajului, în luna octombrie 2020, în Prahova aceasta a fost de 3,12%, sub cea de la nivel național, care a fost de 3,26%. A fost însă în creștere cu 31% în 2020, față de 2019, ocupând locul 15, pe țară, de la cea mai mică valoare spre cea mai mare, după Ilfov, Timișoara, București, Cluj, Bihor, Argeș, Constanța, Maramureș, Brașov, Tulcea”, se arată în datele prezentate de Camera de Comerț și Industrie Prahova. Pe de altă parte, și comerțul internațional cu bunuri a avut de suferit, în primele șapte luni ale acestui an în Prahova fiind înregistrat al cincilea cel mai mare deficit comercial după București, Ilfov, Cluj și Constanța. ”Pandemia cauzată de noul coronavirus reprezintă un șoc enorm pentru economii, atât în UE, cât și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socio-economic. În ceea ce privește România, deși contracția înregistrată de economie în 2020 pare mai puțin gravă decât se estimase inițial, incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere evoluția recentă a pandemiei, iar producția reală probabil că nu va reveni la nivelurile de dinainte de criză până la sfârșitul anului 2022. Se estimează că deficitul bugetar va crește semnificativ, deoarece efortul bugetar necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut”, se mai arată în prezentarea CCI Prahova. Date din care reiese și că nici în ceea ce privește evoluția PIB la nivel național pentru următorii ani estimările nu sunt prea încurajatoare, pentru 2021 fiind luată în calcul o creștere cu 3,3% față de 2020, iar în 2022 o creștere cu 3,8% față de 2021.
