• Pensionari prahoveni care şi-au urmat copiii în afara ţării îşi primesc veniturile lunare în valută • Beneficiarii nerezidenţi aflaţi în plată au obligaţia de a transmite anual un… „certificat de viaţă”!
N. Dumitrescu
La nivelul Casei Judeţene de Pensii Prahova, conform celei mai recente centralizări, sunt înregistraţi peste 240.500 de beneficiari ai sistemului de pensii. Aproape 700 dintre aceştia au însă un statut special, optând să primească, după ce au ieşit din activitate, după zeci de ani de muncă, pensiile nu în lei româneşti, ci în valută, respectiv euro, dolari sau lire sterline. Motivul este că aceştia au ales să trăiască în străinătate, Casa Judeţeană de Pensii Prahova exportând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale în mai toate colţurile lumii, pe listă figurând prahoveni care s-au stabilit, după ce au ieşit la pensie – cei mai mulţi dintre ei urmându-şi copiii, la rându-le plecaţi din România – în țări precum Germania, Spania, Canada, SUA, Suedia, Australia, Franța, Elveția, Cehia etc. Posibilitatea exportării pensiilor în străinătate este valabilă de acum 12 ani, în contextul în care aderarea României la UE a impus renunțarea la clauzele privind reședința – ședere obișnuită – în cazul beneficiarilor sistemului public de pensii stabiliți pe teritoriul statelor membre ale UE și, ulterior, ale Spațiului Economic European. Mai trebuie adăugat faptul că, pentru a beneficia de drepturile cuvenite prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale din România, beneficiarii nerezidenţi aflaţi în plată au obligaţia de a transmite anual, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, un document special denumit… „certificat de viaţă”. Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Prahova, valabile la sfârşitul lunii septembrie a.c., pensia medie lunară de asigurări sociale de stat din judeţul Prahova a crescut cu 15,9% în trimestrul II 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Conform reprezentanţilor Casei Judeţene de Pensii Prahova, începând din luna august 2008, pensionarii prahoveni stabiliți în străinătate își pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu sau de reședință – stat de ședere obișnuită – într-un cont bancar declarat acestei instituţii. „În conformitate cu legislația comunitară în vigoare, persoana care are dreptul la pensii și la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislației române, va beneficia de aceste prestații chiar dacă locul sau șederea obișnuită sunt stabilite pe teritoriul altui stat membru al UE. De asemenea, pentru a asigura egalitatea de tratament între toți beneficiarii sistemului public de pensii și luând în considerare solicitările venite din partea celor care nu au domiciliul pe teritoriul unui stat membru al UE și nici nu își pot desemna un mandatar cu domiciliul pe teritoriul României, a fost prevăzută şi posibilitatea plății drepturilor cuvenite din sistemul public de pensii și pe teritoriul statelor extracomunitare. Astfel, până în prezent, Casa Județeană de Pensii Prahova exportă în străinătate 670 de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în țări precum Germania, Spania, Canada, SUA, Suedia, Australia, Franța, Elveția, Cehia etc. Plata pensiilor în străinătate se face doar prin CITIBANK ROMANIA S.A, cu care Casa Naţională de Pensii Publice are încheiat un parteneriat în acest sens. Astfel, pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor sistemului public se transferă în străinătate, într-un cont bancar deschis de aceştia la o bancă de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere obişnuită, după caz. Beneficiarii nerezidenţi pot solicita transferul bancar al drepturilor care li se cuvin într-una dintre următoarele valute: EURO; USD; GBP”, ne-au menţionat reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii Prahova.
Reguli necesare la exportul pensiilor
Exportul pensiilor şi al altor drepturi de asigurări sociale în străinătate se face în baza dispozițiilor acordurilor și convențiilor bilaterale de securitate şi asigurări sociale la care România este parte și care prevăd că persoana care are dreptul la prestații de invaliditate, de bătrânețe sau de urmaș și la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislației române, va beneficia de aceste venituri chiar dacă reședința sa – locul de ședere obișnuită – este 
stabilită pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European sau pe teritoriul unui stat cu care România aplică instrumente juridice bilaterale. De asemenea, persoana care are dreptul la pensie sau la alte drepturi bănești care se stabilesc și se plătesc de către casele teritoriale de pensii va beneficia de aceste prestații chiar dacă domiciliul său este stabilit pe teritoriul unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau cu care România nu aplică acorduri sau convenții bilaterale de securitate / asigurări sociale. De adăugat că, pentru a primi drepturile cuvenite prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale din România, beneficiarii nerezidenţi aflaţi în plată au obligaţia de a transmite anual, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, un document special denumit… certificat de viaţă. „În cazul noilor beneficiari nerezidenți, dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăti a pensiei stabilite prin decizia de pensionare s-au scurs mai mult de 180 de zile calendaristice, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de pensionare, un exemplar al certificatului de viață, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze, în acest caz, după primirea exemplarului completat al certificatului, semnat și ștampilat, care atestă faptul că beneficiarul este în viață. Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, beneficiarul nerezident aflat în plată are obligația de a transmite anual, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, un certificat de viață. În vederea prezentării certificatului de viață menționat mai sus, casa teritorială de pensii competentă transmite acestuia, la adresa sa de reședință, respectiv domiciliu, după caz, în luna octombrie a fiecărui an, un exemplar al certificatului de viață completat în partea A, indicând data limită de transmitere a certificatului de viață de către beneficiar. Beneficiarul nerezident are obligația de a completa Partea B a documentului, în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de reședință, respectiv domiciliu, după caz. La solicitarea beneficiarului nerezident, autoritatea legală certifică faptul că Partea B a certificatului de viață a fost semnată personal de titularul drepturilor, completând, în acest sens, Partea C a certificatului. În situația în care beneficiarul nerezident nu prezintă sau nu transmite certificatul de viață la termenul stipulat mai sus, casa teritorială de pensii competentă suspendă drepturile cuvenite titularului, începând cu luna februarie a anului în curs. Dacă beneficiarul nerezident transmite certificatul de viață după expirarea termenului prevăzut mai sus, drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale vor fi reluate în plată de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripție”, se arată în menţiunile Casei Judeţene de Pensii refertor la exportul pensiilor în străinătate.
Prahova, pe locul doi al topului naţional privind numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat
Aşa cum reiese din datele Direcţiei Judeţene de Statistică Prahova, transmise la sfârşitul lunii septembrie a.c, pensia medie lunară de asigurări sociale de stat din judeţul Prahova a fost, în trimestrul II 2020, de 1.466 de lei, în creştere cu 15,9 % faţă de cea înregistrată în acelaşi trimestru din 2019. Pensia medie de asigurări sociale a pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, în trimestrul II a.c., a fost de 2,6 ori mai mică în comparaţie cu pensia celor din prima categorie menţionată. La nivelul judeţului, potrivit aceloraşi date, la sfârşitul lunii septembrie erau înregistraţi peste 196.600 de pensionari care primeau pensie lunară de asigurări sociale de stat şi peste 5.300 din fostul sistem de agricultori. Comparativ cu primul trimestru din acest an, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a scăzut cu 615 persoane, iar cel al agricultorilor a scăzut cu 179 de persoane. În ierarhia judeţelor, în funcţie de numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat, judeţul Prahova se situează pe locul 2.
