Hotârârea de Guvern privind implementarea sistemului „Garanţie – Depozit” va fi publicată în Monitorul Oficial cel târziu până la 1 ianuarie 2021, iar în prima jumătate a anului va fi desemnat administratorul unic de sistem, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, potrivit Agerpres.
Potrivit ministrului de resort, în proiectul de Hotărâre de Guvern care reglementează noul sistem de colectare a deşeurilor de ambalaje sunt prevăzute şi o serie de amenzi, precum şi sancţiuni complementare ce pot merge până la anularea licenţei de funcţionare pentru producători.
Acesta a subliniat, totodată, că ambalajele incluse în noul sistem vor avea elemente de identificare specifice.
„Toate ambalajele care vor face obiectul sistemului „Garanţie – Returnare” vor avea elemente de identificare diferite de ambalajele existente astăzi în piaţă. Pe de o parte, va exista un logo care va face ca un ambalaj să fie returnabil sau nu, pe de altă parte codurile de bare ale acelor ambalaje nu vor putea fi scanate în vederea decontării garanţiilor. Cu alte cuvinte, un ambalaj pentru care nu s-a plătit garanţie la momentul achiziţionării nu va putea fi adus în vederea obţinerii unei garanţii. Totodată, acele ambalaje vor fi preluate de echipamente fără a se plăti respectiva garanţie”, a menţionat oficialul.
Ministrul Mediului a subliniat că sistemul „Garanţie – Returnare” va fi unul centralizat, decizia fiind luată în urma consultărilor avute cu toate statele membre ale UE.
„Va exista o sigură entitate. Sistemul va fi unul centralizat. Este o măsură pe care am hotărât-o în urma consultărilor cu toate statele membre. Singura ţară în care sistemul este descentralizat este Germania şi acest lucru este aspru criticat pentru că generează o serie de neajunsuri pe care noi încercăm să le evităm. Altminteri, uitându-ne la toate exemplele de bune practică din Uniunea Europeană şi la lucrurile care nu au funcţionat învăţăm din greşelile altora. Caracterul unitar al sistemului este un lucru de la care nu putem să abdicăm. Sistemul va avea costuri diferite. Operatorul de sistem va trebui să parcurgă mii de kilometri poate să adune de la toate magazinele din toate satele, de la munte, de la şes, iar acest costuri de operare vor trebui să se compenseze între ele. Nu putem să avem un operator în zona de nord a României şi unul în zona de sud, pentru că ar exista un mare dezechilibru de costuri. În acelaşi timp, sistemul prevede că un magazin mic va trebui să poată să refuze o cantitate de deşeuri care în mod evident este disproporţională cu ceea ce se cumpără acolo. Cantitatea trebuie să fie una rezonabilă. Dacă la un magazin de la colţul blocului va veni cineva cu zece saci de PET, în mod evident magazinul, fără a abuza, ar putea să nu preia toate acele recipiente, limitându-se la o cantitate pe care o poate gestiona în mod firesc. Toţi acei saci de PET-uri vor fi duşi la un centru de colectare automată unde în câteva minute va putea să fie procesaţi şi compactaţi”, a punctat Mircea Fechet.
Conform documentului, ţinta României este ca, în următorii trei ani, să se ajungă la un grad de colectare de minimum 90% de deşeuri de ambalaje de băuturi.
Cetăţenii care vor returna la orice magazin din România un ambalaj PET sau doză de aluminiu vor primi înapoi o garanţie în valoare de 50 de bani, fără a se prezenta vreun bon fiscal sau alte documente.
