N.Dumitrescu
Potrivit reprezentanţilor Agenţiei de Protecţie a Mediului Prahova, Siturile Natura 2000 însumează o suprafaţă de peste 35.000 hectare, reprezentând 8% din teritoriul administrativ al judeţului, toate obiectivele de conservare, comunitare şi naţionale fiind descrise în formularele standard ale siturilor, fiind publicate în anexele ordinelor și hotărârilor de guvern prin care au fost instituite. S-a mai menţionat faptul că obiectivele de conservare ale Siturilor Natura 2000 nu coincid neapărat cu criteriile pe baza cărora au fost desemnate ariile naturale protejate de interes național (parcurile și rezervațiile naturale), prin Directivele Europene fiind protejate specii și habitate a căror situație este precară la nivel european. De altfel, recent, în Monitorul Oficial a apărut un act legislativ care vizează faptul că s-a aprobat planul de management al Sitului Natura 2000 Cheile Doftanei. Din datele primite de la APM Prahova, Situl Natura 2000 Cheile Doftanei – care se află pe anumite zone din comunele Valea Doftanei, Brebu, Sotrile şi Secăria – a fost desemnat pentru zece habitate de importanţă comunitară, printre care se regăsesc păduri dacice de fag, de stejar şi carpen, dar şi pentru fâneţe montane şi versanţi stâncoşi cu vegetaţie specifică pentru roci calcaroase, dar şi datorită prezenţei unor mamifere sau nevertebrate. De menţionat însă faptul că, în Prahova, prin legislația care vizează instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, au fost declarate mai multe situri Natura 2000. Conform datelor primite de la Agenţia de Protecţie a Mediului Prahova, unul dintre acestea este Situl Natura 2000 Ciucaş – aflat ca întindere în Braşov, dar şi în Prahova, în comunele Măneciu, Ceraşu. Acesta a fost declarat sit Natura 2000 în special pentru habitatele de pădure, stufărișuri alpine, pajiști și fânețe montane, pentru populațiile de carnivore (urs, lup și râs), anumite specii de amfibieni şi de nevertebrate. Din informaţiile primite de la APM Prahova am reținut că „Aici este concentrat un complex de ecosisteme montane şi subalpine, preponderent naturale, cu o remarcabilă diversitate, reprezentate astfel: sunt 22 dintre cele 212 tipuri de staţiuni forestiere existente în ţară, dispuse în patru din cele nouă etaje fitoclimatice din România, sunt 27 din cele 306 tipuri de păduri identificate în ţară, la care se adaugă alte 7, nemenţionate în literatură, flora fiind reprezentată de 991 de specii (29 % din inventarul floristic naţional)”. Următorul sit Natura 2000 este Pădurea Glodeasa din comuna Valea Doftanei (544 ha), care a fost inclusă pe listă pentru pădurile de fag, populația de urs, amfibieni și reptile existente. Totodată, este singura pădure din Prahova inclusă în Catalogul Național al Pădurilor virgine și cvasivirgine din România. Un alt sit – Coridorul Ialomiţei – aflat pe teritoriul judeţelor Ialomița şi Buzău, iar în Prahova (7.480 de hectare) în comunele Balta Doamnei, Berceni, Târgşoru Vechi, Cocorăştii Colţi, Brazi, Ciorani, Șirna, Tinosu, Drăgănești, Dumbrava, Gherghiţa, Gorgota, Olari, Poienarii Burchi, Puchenii Mari, Râfov, Valea Călugărească, a fost declarat pentru existenţa habitatelor de pădure, a populațiile de castor, vidră, popândău, pentru amfibieni și reptile.
Totodată, în anul 2011, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, ca urmare a modificării şi completării legislaţiei ce viza declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, a fost inclusă şi Câmpia Gherghiţei – aflată pe teritoriile judeţelor Ialomița, Buzău și Prahova (2.048 hectare), în comunele Boldeşti-Grădiştea, Fulga şi Sălciile. Includerea s-a datorat pentru populațiile speciilor de păsări, mai ales acvatice, care cuibăresc, migrează și iernează în această zonă. Este caracterizat în primul rând de prezenţa habitatelor acvatice (bălţi, canale şi crescătorii de peşte), a suprafeţelor relativ mari şi compacte de stuf, a insulelor de vegetaţie de pe lacuri şi a terenurilor agricole. Totodată, sursa bogată şi constantă de peşte din fermele piscicole a devenit irezistibilă şi pentru pelicani, atât pelicanul comun, cât şi pelicanul creţ, fiind prezente şi câteva zeci de specii de specii de păsări cu migraţie regulată.
