Violeta Stoica
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pregătește semnarea contractelor de prestări servicii destinate întocmirii documentațiilor cadastrale și a rapoartelor de evaluare pentru dexproprierea imobilelor aflate pe culoarul de expropriere al viitorului drum de mare viteză Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani.
Cu toate acestea, însă, după cum se știe deja, contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic al tronsonului Ploiești-Buzău încă nu este finalizat. În legătură cu acest proiect, chiar reprezentanții CNAIR au anunțat, în luna mai a acestui an, că termenul de predare a documentațiilor s-a prelungit pentru luna decembrie 2021.
CNAIR estimează că pe tronsonul Ploiești-Buzău al viitorului drum de viteză ar fi nevoie de exproprierea a cel puțin 800 de imobile și – la limita maximă estimată – de 10.000 de imobile (terenuri și clădiri).
Toate acestea ar urma să fie expropriate după efectuarea cadastrului și a evaluărilor, servicii ce vor face obiectul unui acord-cadru de patru ani, împărțit în contracte subsecvente anuale.
Pe tronsonul Ploiești-Buzău al drumului de mare viteză Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani vor fi afectate mai multe localități de coridorul de expropriere pentru realizarea acestei lucrări de utilitate publică, pe raza localităților Dumbrava, Râfov, Albești-Paleologu, Drăgănești, Tomșani, Colceag, Baba Ana (în județul Prahova) și Săhăteni, Ulmeni, Pietroasele, Stâlpu și Buzău.
Așadar, după ce au trecut prin exproprieri determinate de construirea autostrăzii A3 București-Ploiești, locuitorii din comunele Râfov și Dumbrava, care dețin terenuri sau clădiri pe viitorul culoar al drumului de mare viteză dintre Ploiești și Buzău, trebuie să se pregătească din nou pentru a-și înstrăina imobilele afectate către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Până la exproprieri, însă, vor mai trece minimum patru ani, în cazul în care procedura de achiziție lansată va merge șnur, având în vedere că urmează să fie încheiat un acord-cadru pe o perioadă de patru ani. Valoarea estimată a contractului de prestări servicii cadastru și evaluare imobile pentru lotul Ploiești-Buzău este de 12,5 milioane de lei.
Trebuie menționat că, pe 25 mai 2020, CNAIR anunța încheierea unui al treilea act adițional la contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru drumul de mare viteză Ploiești-Buzău. Astfel că durata contractului și perioada de implementare a proiectului s-au extins până la 31.12.2021, la care se adaugă, dacă este cazul, și perioada de desfășurare a activităților proiectului înainte de semnarea Contractului de Finanțare, conform regulilor de eligibilitate a cheltuielilor.
Până în prezent, conform datelor oficiale, în cadrul acestui contract au fost finalizate analizele multicriteriale, respectiv studiul și raportul alternativelor de traseu.
Autostradă sau Drum Expres?
Coridorul drumului de mare viteză care ar urma să facă legătura între sudul și nordul României are o lungime totală de 429 km şi se desfăşoară între Ploieşti (joncţiunea Dumbrava) şi Siret (graniţa de nord cu Ucraina). Centrele urbane conectate pe acest coridor sunt: Bucureşti, Ploieşti, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Mărăşeşti, Adjud, Bacău, Roman, Paşcani, Suceava şi Siret.
Necesitatea şi oportunitatea execuției Drumului de mare viteza Ploiesti-Pascani este justificată și prin avantajele imediate şi majore, atât în varianta cu Drum Expres, cât și Autostradă, pe care le va avea prin devierea traficului de tranzit din localități şi separarea lui de cel local. O dată cu apariția proiectului, traficul de marfă și de tranzit va fi atras de Drumul de mare viteză Ploiești-Pașcani, reducând traficul pe drumurile naționale din aria de influență a proiectului, dar și de pe culoarul concurent reprezentat de DN1B si DN2.
Alte avantaje imediate implementării proiectului ar fi fluidizarea traficului urban din localitațile pe care le tranzitează drumurile naționale din aria de influență a proiectului şi creșterea vitezei de transport prin devierea traficului de tranzit; reducerea consumului de carburant; descongestionarea circulației în localități; reducerea aglomerației urbane şi a accidentelor etc.
“Este evident faptul că în scenariul când avem Drum Expres de la Ploiești – Pașcani avem mai puţin trafic atras de pe sectoarele de drum din lungul D1B și DN2. Valorile de trafic estimate în cadrul acestei studiu de trafic ne permit să tragem concluzia că scenariul cu Autostrada de la Ploiești la Pașcani atrage suficient trafic încât să rezulte necesitatea construirii acesteia.
Din punct de vedere al volumelor de trafic atrase de proiect este de dorit implementarea la profil de autostradă. Testarea oricărui sector din coridor la nivel de Drum Expres va aduce o scădere a volumelor de trafic la nivel de coridor şi implicit a beneficiilor pentru utilizatori, în ceea ce privește economiile de timp și siguranță/securitate”, se arată în concluziile unei analize comparative Drum Expres – Autostradă, realizată de CNAIR.
