Interviu realizat cu Cătălin Beciu, candidat pentru mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova din partea ALDE
Luiza Rădulescu Pintilie
– Vă rog să acceptaţi ca prima întrebare pe care v-o adresez să fie exact cea pe care se conturează unul dintre principiile Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor-ALDE: „Cine eşti fără un partid în spate ?” Aşadar, cine le spuneţi cititorilor ziarului Prahova că este Cătălin Beciu- candidatul ALDE pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova la alegerile programate pe 27 septembrie 2020 ?
– Sunt căsătorit cu Rodica şi am două fete: Ioana şi Ana Maria. M-am cunoscut cu soţia mea în urmă cu 34 de ani, adică la vârsta de 16 ani. Ne-am căsătorit acum 25 de ani şi în intervalul ăsta au fost doar două zile în care nu ne-am văzut, într-una dintre ele fiind invitat să deschid Bursa din Londra (alături de Remus Borza şi încă vreo câțiva oficiali), iar în cealaltă fiind eu uşor indisponibil, adică la Reanimare, după o operație pe coloană. Căzusem de pe cal…Sunt antreprenor, dar unul bizar, care nu are dosare penale, datorii la banci, la stat sau la alte companii şi care nu a fost în faliment ori insolvenţă.
Deţin un club de golf şi conduc temporar Federaţia Română de Golf. Mai am afaceri în domeniul francizelor şi mărcilor internaţionale, în sensul în care dețin câteva, dar şi investiţii imobiliare civil-industriale sau în aplicaţii smart ori media. Am condus „destinele” mediului de afaceri, de pe o poziţie ministerială. Cred că a durat un an… Atât mediul de afaceri (prin patronatele reprezentative), cât şi Academia Română m-au măgulit scriindu-mi că am avut un mandat remarcabil.Aşa o fi, dacă zic ele…
Părerea mea e cā a fost un mandat dus la capăt cu bună credință. N-am avut nevoie de şoferi, covoare roşii, consilii de administrație şi schimburi de experiență cu americanii. Merg
în America pe banii mei, nu pe ai țării. A, mi-am donat indemnizațiile. Am din ce trăi. Cine mai sunt? Păi, mai sunt unul care cântă şi compune. Blues, de cele mai multe ori. Alerg prin toată lumea pentru a vedea toţi artiştii care merită văzuți. Vă anexez la acest răspuns CV-ul meu muzical; concertele la care mi-am dus copiii (n.n.- pe care cititorii le regăsesc în imaginea alăturată).
Am fost iubitor de sport, ba uneori chiar campion naţional la câte ceva, dar acum sunt aproape bătrân şi aproape gras, aşa că n-aş aprofunda subiectul. Politic sunt intransigent. Nu fac nici măcar compromisuri mici. De ce le-aş face? Compromisul te transformă în ăia pe care îi combaţi. Şi atunci de ce te mai agiţi? Eu nu fur, aşa că motivaţia mea politică e diferită şi incompatibilă cu compromisul. Pe cale de consecinţă, toţi ceilalţi jucători mă lovesc. E onorant, cred. Asta certifică diferenţele dintre noi.
– Cu cea de-a doua întrebare, aş vrea să continuăm dialogul, pentru minimul şi necesarul echilibru, din perspectiva electoratului. Unul din partea căruia primim la ziarul PRAHOVA tot mai multe semnale că aşteaptă în această campanie electorală, aflată în plină desfăşurare, nu atacuri şi răfuieli între candidaţi şi partide, nici promisiuni fără acoperire, despre care mărturisesc fără ezitare că s-au săturat – ci să afle ce poate face, în mod real, un candidat sau altul pentru el . Dumneavoastră ce v-aţi propus să faceţi pentru prahoveni din momentul în care vă va fi încredinţat mandatul de şef al administraţiei judeţene?
– La asta vă răspund simplu: un politician adevărat poate opri furturile, care sunt cam de 40% din bugetele instituţiilor. Nu atât se iau acasă în pungi, ci atât se strică. Adică, discuţiile dintre derbedeii politicii româneşti arată aşa: „Uite, eu îţi dau 300 000 de euro pentru o sală de sport în pantă, într-un sat cu trei bătrâni şi tu îmi dai 20%”. Nu mai socotiți doar cei 60 000 de euro şpagă, ci pe cei 300 000 de euro care se aruncă în foc.Revenind: cu bugete nejefuite se pot face minuni, dacă oamenii înţeleg că trebuie să voteze candidaţi care au arătat că ştiu să construiască. Eu am arătat. Cetățenii vor să fie la fel? Să voteze la fel cum au făcut-o de 30 de ani, adică PSD -PNL/PDL. Vor să fie altfel? Suntem şi noi pe listă!
– Candidatul ALDE la Primăria Ploieşti, Emil Calotă, a subliniat, într-un interviu acordat ziarului Prahova, că pentru Ploieşti e nevoie de o viziune coerentă privind viitoarea sa dezvoltare – propunând două repere temporale, anii 2030 şi 2050 – şi în acelaşi timp de susţinerea şi colaborarea preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova pentru aplicarea unei asemenea viziuni, aruncându-vă, deja, într-un fel, mănuşa! Pentru oraşul-capitală de judeţ pe care ştiu că îl iubiţi, în care locuiţi în casa bunicului dumneavoastră, în care v-aţi născut şi căreia i-aţi subliniat identitatea, numind-o frumos şi simplu „Casa Beciu”, ce intenţionaţi să faceţi ?
– Îi voi acorda tot sprijinul lui Emil Calotă. Proiectele lui sunt şi proiectele mele. În plus, mi-aş mai dori două lucruri pentru oraşul în care m-am născut şi în care intenţionez să rămân până la capăt: Teatrul de Operă şi consolidarea blocurilor din centrul civic, cu redesenarea fațadelor, astfel încât să readucem în patrimoniul Ploieştiului variantele adaptate ale clădirilor istorice bombardate sau demolate în perioada comunistă.
– Pentru ploieştenii şi prahovenii care se vor prezenta la scrutinul electoral, care este mesajul dumneavoastră – cel care reprezentanţi o nouă generaţie de politicieni şi ar fi de aşteptat să reprezentanţi şi o schimbare în bine a profilului de politician şi a modului de a face politică – încât să nu-i dezamăgiţi, încât să-i determinaţi şi pe cei „săturaţi” de politică să vină la vot şi să -i aduceţi la urne şi pe cei care au renunţat deja ?
– Mă pricep la multe, dar nu şi să dezamăgesc. Votați oameni care au dovedit că există şi fără funcții publice!Votați oameni care au făcut ceva din banii lor, că din banii altora ştie oricine, cu pierderi mai mici sau mai mari.Întrebați-i: „Cine eşti fără un partid politic în spate?”. Dacă aceia întrebați există doar cu carnetul ăla în buzunar, mai căutați. Să nu uit… Mai întrebaţi-i şi dacă abia de ieri a început să îi preocupe comunitatea. De ce? Fiindcă pe unii dintre noi i-a preocupat tot timpul şi au şi dovedit-o, făcând lucruri importante pentru cei din jurul lor. Pe banii lor!
