Nicoleta Dumitrescu
Ce spectacol al contrastelor oferă, în această perioadă, în apropierea campaniei electorale, imaginea localităţilor! În anumite ore ale zilei, liniștea este și mai apăsătoare din cauza căldurii care a reușit să usuce până și iarba din șanţuri, însă priveliștea pălăriilor negre din lanurile de floarea soarelui, care se răsucesc dintr-o parte în alta pe beţele scorojite de soare, aproape ieșite din pământul crăpat, ca și a porumbului, la fel de uscat, trădează faptul că, mai ales în lumea satului, grijile ce ţin de ziua de mâine sunt cu totul altele.
Și sunt cu mult mai multe, dar și mai apăsătoare, în condiţiile în care gândul părinţilor și al bunicilor se îndreaptă, mai mult decât oricând, la copiii și nepoţii de la oraș ori ajunși peste mări și ţări, în contextul în care coronavirusul, în răspândirea lui, nu a ţinut cont de niciun fel de graniţă ori întindere mare de apă. Punându-și mâna la gură, ca într-o protecţie aparte, dar mai degrabă pentru a-și ascunde un oftat, românul de rând trăiește altfel sfârșitul de vară, în condiţiile în care dimineaţa a început deja să miroasă a toamnă. Pandemia a reușit să creeze și mai mari contraste în ceea ce privește veniturile, dar mai ales sursa lor, pe lângă dilema cum de reușesc doar unele persoane să se descurce în toate vremurile posibile, inclusiv de transmitere comunitară a virușilor, fără răspuns rămânând și întrebarea: Când se va întoarce roata, în bine, și pentru mine?
Și asta deoarece, de când cu pandemia, pentru unii parcă totul a intrat la apă! Pâinea s-a făcut mai mică, ba, nu este produs alimentar căruia parcă să nu-i fi fost redusă din greutatea obișnuită, chipurile ca să-i fie menţinut același preţ! Și preţul legumelor se vede altfel când sunt socotiţi banii din portofel și asta din cauza faptului că, în ciuda promisiunilor de ani și ani, tot samsarii sunt cei care fac legea și la tarabă, după ce cumpără de la”ţăran”, de la poarta lui, cu un leu jumătate kilogramul de roșii, ca apoi să vândă dublu în piaţă, jurând ”pe mama” sau ”copiii lui” că sunt de la el din…curte!
Realitatea aceasta nu este cunoscută, din păcate, de cei care se pregătesc de campania electorală!Candidaţii n-au timp să-și cumpere din piaţa de cartier cartofi, roșii ori vreo legătură – două de mărar sau pătrunjel. La cât au fost de ocupaţi și vor mai fi și de acum încolo, ei mănâncă în oraș, la terasă, ori le este adusă de vreo secretară, la sediu, la comandă! Plus că, atât cartofii, gata tăiaţi, numai buni de pus în tigaie, după ce au fost dezgeţaţi, dar și roșiile ori alte fructe exotice se găsesc, berechet, la unele supermarketuri care funcţionează și 24 din 24 de ore! Realitatea, evident, se vede altfel, de la înălţimea unei funcţii, dar, mai ales, din veniturile lunare!
Numai că, din această perspectivă, care este individuală, din vorbe, cei care se pregătesc să numere voturi, văd, așa, la modul general, o perspectivă… foarte luminoasă. Iar asta se observă după miile de afișe legate între stâlpi, pe toate drumurile, în care candidaţii, zâmbind, alături de fotografia liderului partidului care îl susţine în alegeri, promite ”mai bine” pentru România, pentru judeţul X sau localitatea Y! Mai mult, pentru ca sloganul să dea bine, probabil, unii dintre candidaţi n-au omis nici termenul ”european”, deși noroiul încă mai persistă pe multe drumuri comunale, iar apa curge la robinet doar în satele de reședinţă, și aceasta fiind, evident, cu program!
Prin urmare, nici în anul electoral 2020 România nu scapă de spectacolul contrastelor, deși se credea că pandemia le va mai tempera politicineilor, cât de cât, din avântul promisiunilor de dragul promisiunilor. Numai că, după cum se vede, slabe speranţe de vreo revenire la normalitate, atât timp cât prima grijă a acelora care-și mai doresc un mandat de ales local a fost aceea de a schimba partidul, considerând că, mai întâi de toate, schimbarea le va face bine, prin extensie, și… locuitorilor.
