Cine s-a uitat la ultimul meci al Petrolului, cel de la Mioveni nu poate să nu-și fi pus întrebarea: ”de ce echipa a jucat ce trebuie exact atunci când nu mai avea obiectiv?”…
Jucători experimentați sunt (mă rog, au fost) suficienți, deci nu puteau acuza acest capitol, valoric, ca ”CV”-uri, fotbaliștii ploieșteni au fost mai buni ca adversarii, condițiile, bugetul, au fost superioare tuturor, antrenorii – mai cu ștaif și cu ”moț” decât toți, președinte ”de import”, staff stufos, șanse cât cuprinde, toate au reprezentat tot atâtea atu-uri ratate. Pentru al doilea an, totul a fost RATAT!
Și totuși, echipa a arătat că poate, dar a arătat acest lucru exact când nu mai era nevoie (și nici dacă a fost momentul când … trebuia, nu știm!). De ce?
Antrenorul Costel Enache și-a dat demisia, ”eliberând”, cumva energia băieților? Ședințele video și analizele tactice or fi fost făcute acum altfel decât când trebuia? În sfârșit?
Ședința cu ”șefu local” de săptămâna trecută să fi avut efectele astea minunate de la Mioveni?
Căutând răspunsuri, după cum vedeți, nu găsim altceva decât alte … întrebări!
Și s-a mai dus un an!
