Medicii români susţin că nu au avut pacienţi cu reacţii adverse
Hidroxiclorochina rămâne în acest moment în protocolul de tratare a pacienţilor infectaţi cu coronavirus și va continua să fie administrată în spitalele din România, a precizat Ministerul Sănătăţii, la solicitarea HotNews.ro. Medicul Virgil Musta, coordonatorul Spitalului de Boli Infecţioase din Timișoara, dedicat COVID-19, și Adrian Marinescu, medic primar la Institutul Matei Balș din București, au declarat în aceeaşi zi pentru HotNews.ro că le-au administrat hidroxiclorochină unora dintre pacienţii lor, dar nu s-au confruntat cu niciun fel de reacţii adverse cauzate de acest medicament.
Ministerul Sănătăţii: Nu s-au făcut propuneri de modificare a protocolului de tratament
Protocoalele de tratament care ajung apoi în spitale sunt elaborate de către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, iar acestea „nu au venit până acum cu propuneri de modificare a protocolului de tratament” pentru coronavirus, au precizat reprezentanţii instituţiei conduse de Nelu Tătaru, la solicitarea HotNews.ro. Ministerul Sănătăţii subliniază că toate medicamentele utilizate pentru tratarea COVID-19 sunt folosite în regim off-label – în afara indicaţiilor din prospect – deoarece în acest moment nu există niciun tratament pentru această afecţiune nouă.
Medicul Virgil Musta: „Nu am avut incidente cu hidroxiclorochina”
Medicul Virgil Musta, coordonatorul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeș din Timișoara, spital dedicat COVID-19, a explicat pentru HotNews.ro că potrivit protocolului de tratament aprobat de Ministerul Sănătăţii, hidroxiclorochina se poate folosi de la forme ușoare până la forme grave ale infecţiei cu noul coronavirus. Virgil Musta a administrat hidroxiclorochină pacienţilor săi și spune că aceștia nu au avut reacţii adverse: „Noi am folosit hidroxiclorochina nu la toţi pacienţii, dar am folosit la pacienţi pe baza unor criterii biologice și în urma unui consult cardiologic care constata dacă pacientul se încadrează sau nu în acele contraindicaţii. Nu am avut reacţii adverse, nu am avut incidente. La un singur pacient a apărut o tulburare de ritm care, în momentul în care a apărut, noi am oprit tratamentul și am trecut pe o altă schemă de tratament.” Virgil Musta amintește că „A apărut un studiu în Lancet unde un medic a făcut analiza câtorva studii care ar arăta că medicamentul acesta ar avea puţine efecte benefice și mai multe riscuri. Pe baza acestui studiu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a întrerupt orice studiu clinic în Europa cu această medicaţie, iar Franţa a interzis folosirea hidroxiclorochinei în această ţară pentru tratamentul infecţiei cu COVID-19.” Medicul timișorean mai spune că studiile desfășurate acum în lume privind efectele hidroxiclorochinei sunt contradictorii: „Studiile iniţiale au arătat că hidroxiclorochina are un efect de a împiedica intrarea virusului în celulă. Și, în același timp, are un efect imunomodulator asupra inflamaţiei în această boală. Studiile sunt contradictorii, unele arată că are efect foarte bun, iar altele arată că are efect negativ. În plus, s-a pus și problema că hidroxiclorochina ar putea fi folosită preventiv, în focare, pentru a nu se infecta mai multe persoane. A fost propusă ca prevenţie pentru că anterior a fost folosită ca prevenţie și în malarie. Unii cercetători au fost de acord, alţii nu. Au fost mai multe opinii”. Concluzia lui Virgil Musta este că „Trebuie o decizie la nivelul Ministerului Sănătăţii. Acolo se hotărăște dacă va fi scoasă din protocol sau nu. Noi am folosit acest medicament și în cazurile în care am folosit nu am avut incidente, dar, într-adevăr, și în prospectul medicamentului este menţionat acest risc de efecte adverse.”
Adrian Marinescu, medic la Institutul Naţional „Matei Balș”: „Se exagerează. Nu am auzit să fi avut efecte adverse notabile la nimeni”
Adrian Marinescu este medic primar la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balș din București, spitalul din capitală unde au fost trataţi cei mai mulţi pacienţi infectaţi cu coronavirus. Adrian Marinescu a declarat pentru HotNews.ro că „Noi am avut o grămadă de pacienţi și am folosit hidroxiclorochină, iar dacă pacienţii au fost atent monitorizaţi încă de la început, nu au fost probleme. Lucrurile sunt cumva exagerate”. Adrian Marinescu crede că OMS a luat această decizie „probabil prin comparaţie, având în vedere faptul că sunt și alte medicamente care pot fi folosite în studii clinice, ca de exemplu Remdesivir și nu numai. Eu cred că OMS a ales o altă variantă, mergând pe ideea că mai bine se merge pe altceva. E vorba de a alege o variantă și poate s-a ales să se încerce și cu alt medicament în acele studii. Nu înseamnă neapărat că hidroxiclorochina este un medicament rău sau că până acum au fost nu știu ce reacţii adverse. Se cam exagerează, pentru că hidroxiclorochina a fost și este încă folosită, cel puţin deocamdată.” „Nici Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a spus că sunt dovezi clare, ci că, având în vedere că ar putea fi eventuale reacţii, anumite interacţiuni medicamentoase de fapt, când iei și alte medicamente pe lângă hidroxiclorochină, aici se pare că ar fi anumite reacţii cardiace. Se pare că se întâmplă acest lucru dacă nu monitorizezi pacientul. Cea mai bună dovadă este următoarea: dacă întrebăm reumatologii, ei folosesc de ani de zile hidroxiclorochina și nu au fost niciun fel de reacţii adverse”, adaugă Adrian Marinescu. În România, hidroxiclorochina „se folosește în continuare pentru că nu există nicio dovadă și nu am auzit pe nimeni ca medicamentul să fi avut efecte adverse notabile, cel puţin în ţara noastră”, este concluzia lui Adrian Marinescu. Medicul de la Institutul Matei Balș mai spune că, în cazul în care studiile vor demonstra că „există alte medicamente superioare, cum ar fi Remdesivir”, hidroxiclorochina poate fi scoasă din protocolul de tratament și înlocuită, „nu neapărat din cauză că a avut efecte negative, ci pentru că există o variantă mai bună, un medicament mai eficient și mai sigur”.
OMS a suspendat temporar studiile clinice cu hidroxiclorochină, iar Franţa a interzis tratamentul cu această substanţă
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că a suspendat „temporar” studiile clinice cu hidroxiclorochina pe care le derula cu parteneri din mai multe ţări, ca măsură de precauţie. Decizia a venit ca urmare a unui studiu publicat în urmă cu o săptămână de prestigiosul jurnal medical The Lancet, studiu care arăta că folosirea hidroxiclorochinei în tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus poate fi ineficientă sau chiar dăunătoare. Hidroxiclorochina, substanţa devenită celebră după ce președintele american Donald Trump a anunţat că și-o administrează preventiv împotriva COVID-19, ar fi legată de un risc mai mare de deces la pacienţii infectaţi cu coronavirus, a arătat studiul publicat de The Lancet. Publicat pe 22 mai, studiul se bazează pe datele a aproape 96.000 de pacienţi spitalizaţi între decembrie și aprilie în 671 de spitale și compară starea pacienţilor care au primit tratament cu hidroxiclorochină și a celor care nu au primit. Franţa a fost prima ţară care a reacţionat la decizia OMS și a anunţat, miercuri, că interzice dispoziţiile derogatorii care autorizau prescrierea hidroxiclorochinei împotriva COVID-19 în spitale. De la sfârșitul lunii martie, hidroxiclorochina – medicament derivat din clorochină, folosită împotriva malariei – putea fi prescrisă cu titlu derogatoriu în spitalele din Franţa și doar pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus aflaţi în stare gravă. În urma deciziei OMS, zeci de oameni de știinţă au publicat o scrisoare deschisă în care își exprimă „îngrijorările” cu privire la metodele vastului studiu publicat în Lancet, care a dus la suspendarea studiilor clinice cu hidroxiclorochină. Urmările acestui studiu „au condus pe mulţi cercetători din lume să examineze minuţios, în detaliu, articolul în chestiune”, au scris autorii scrisorii deschise publicată joi seară. „Această analiză a ridicat îngrijorări legate de metodologie și integritatea datelor”, au subliniat cercetătorii, înainte de a enumera o listă lungă de puncte problematice, de la refuzul autorilor de a oferi acces la date în absenţa unei „analize etice”. Notând că mediatizarea studiului a provocat „îngrijorări considerabile printre pacienţii” implicaţi în testele clinice, ei cer ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau altă instituţie, „independentă și respectată”, să stabilească un grup pentru a conduce o analiză independentă a concluziilor studiului. Printre semnatarii acestei scrisori sunt clinicieni, statisticieni și alţi cercetători din lume, de la Harvard până la Imperial College din Londra. „Am îndoieli serioase cu privire la beneficiile tratamentului cu clorochină/hidroxiclorochină împotriva Covid-19 și abia aștept finalul poveștii, dar cred că integritatea cercetării nu poate fi invocată doar când un articol nu merge în direcţia preconcepţiilor noastre”, a scris profesorul Francois Balloux, de la University College London. „Mi-am adăugat numele pe această scrisoare deschisă cu inima grea”, a adăugat acesta. Printre semnatari este de asemenea și Philippe Parola, colaborator al profesorului Didier Raoult, promotorul francez al hidroxiclorochinei care a contribuit la popularizarea acestui tip de tratament.
