Col. (r) Puiu CUJBĂ,
prim-vicepreședinte al A.J.C.E.Ph.
Prin jertfa lor, după cuvântul teologului şi scriitorului Dumitru Stăniloae „eroii au devenit asemenea sfinților”. Un motiv în plus pentru cinstirea lor.
Și un fapt care pentru mulți dintre noi ar putea fi inedit: pe unele biserici de lemn există mai multe cruci. Acele cruci au fost prinse pe partea exterioară, pe bârnele bisericii, de către părinții feciorilor care nu s-au mai întors din bătălii. Era, cumva, un semn de aducere aminte pentru eroii parohiei.
Iată cât respect au avut înaintașii noștri pentru cei care au murit în lupte! Nu au mai pus crucea în cimitir, pentru că Dumnezeu știe pe unde așteaptă învierea cea de obște mulți dintre tinerii căzuți în război. Așa că le-au pus crucea pe „trupul” lăcașului sfânt. Aceasta cu mult înainte ca în Belgia să fie amplasată celebra cruce, de către armata britanică, în amintirea unui ostaș necunoscut și înaintea instituirii la noi a unui „însemn al aducerii aminte”.
De la o memorie colectivă, vulnerabilă prin oralitatea ei, s-a ajuns la un însemn de aducere aminte pus pe trupul bisericii, apoi la alt însemn, dăltuit în piatră, cenotaful și, în final, la troiță.
Troița de lemn și, mai rar, din piatră, era destinată strămoșilor în general. Troița din mijlocul satului, ori din curtea bisericii, era monumentul închinat strămoșilor comunității.
În multe cimitire exista o cruce simbolizând crucea de la Mormântul Eroului Necunoscut. Era încă o dovadă că jertfa ostașilor nu a fost uitată. Moartea cetățeanului pașnic plecat pe front nu a fost una fără rost. Strămoșii noștri știau acest lucru. Jertfele lor au dus la păstrarea identității noastre ca neam și a dreptei credințe strămoșești. Pe care avem și noi obligația să le păstrăm, chiar dacă oameni fără Dumnezeu și fără patrie ne îndeamnă să facem altceva.
Din acest punct de vedere, prahovenii s-au situat permanent în avangardă.
Astfel, Clopotnița Catedralei „Sfântul Ioan” din Ploiești este, cred, prima încercare de a înveșnici memoria eroilor într-un mod aparte, care ne duce cu gândul la Biserica din Războieni și la credința strămoșească, temelia existenței noastre milenare.
Și pentru că am amintit de ea, să mai spunem că Ploieștiul este primul oraș din România și printre primele în lume care și-aU cinstit cetățenii prin ridicarea, în 1881 (idee înfiripată însă încă din 1869) a unui monument care să simbolizeze lupta cetățenilor pentru cucerirea și exercitarea libertăților publice.
Ploieștenii au fost, de asemenea, tot primii care au ridicat un monument închinat eroilor din Războiul de Independență- Monumentul Vânătorilor.
Să nu uităm că, încă dinainte de Războiul de Independență, respectul și recunoștința față de eroi au fost perpetuate de patrioţii noştri scriitori, cu precădere poeții, în frunte cu Vasile Alecsandri, de artişti plastici precum Nicolae Grigorescu, de marii noştri istorici şi cărturari, între care Nicolae Iorga se detașează în mod deosebit.
Caracterul organizat al „Cultului eroilor” se datorează, desigur, armatei, dar și unor personalități de prim rang, începând cu Regina Maria- „Regina soldat” și „Mamă a răniților”, continuând cu istorici, scriitori, dar și cu personalități ale vieții publice, precum Iuliu Maniu, Virgil Madgearu, mitropolitul-primat Miron Cristea, devenit apoi patriarh. Și, desigur, personalități locale.
La data de 1 aprilie 1920, a apărut primul număr al Buletinului „Cultul Eroilor Noştri”, publicaţie editată de Societatea „Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război”. Buletinul are pe frontispiciu cuvintele Reginei Maria: „Cei ce clădesc pe morţi trebuie să o facă pentru veşnicie”!
Și noi, prahovenii, edităm, din 2011, o revistă de cultură istorică, educaţie patriotică şi de cinstire a eroilor neamului, „Prahova eroică”, ajunsă acum la numărul 17.
În acest sfert de veac scurs de la reînființarea „Cultului Eroilor” în Prahova, cinstirea eroilor a avut în primele rânduri, pe lângă militarii activi și în rezervă, inițiatorii acestei asociații, pe reprezentanții Bisericii și pe dascălii școlilor prahovene. Alături de ei şi prin ei am insuflată în rândul tinerelor generații dragostea de patrie, cinstirea eroilor, respectul pentru trecut și tradiții, patriotismul, preocuparea pentru viitorul României, atât de hulite astăzi de unii dintre români.
Eroii au fost comemorați an de an nu doar în localitățile județului Prahova, ci și în afara țării. Astfel, delegații ale Asociației Județene „Cultul Eroilor” Prahova și ale unor subfiliale i-au comemorat pe eroi în cadrul unor pelerinaje la cimitire ale eroilor constituite în Republica Moldova sau în Germania.
În fotografii – Președinţii Subfilialelor „Cultul Eroilor” din Vălenii de Munte – col. (r) Nicolae Moise şi Câmpina – col. (r) Marian Dulă
