Anecdote

La Oxford. Unde-i lege…
nu-i tocmeală!

Iată o întâmplare care a avut loc la Universitatea Oxford. Un student vine să susțină un examen, care urma să dureze 6 ore (sunt acolo și astfel de examene).
După trecerea câtorva ore de la începutul examenului, studentul îl cheamă pe profesorul supraveghetor. Acesta se apropie de student, crezând că nu a înţeles ceva și ar dori să facă unele precizări, însă a auzit următoarele:
– Domnule profesor, eu aș vrea să mi se aducă friptura și berea care mi se cuvin.
– Am auzit bine? Ați cerut friptură și bere?
– Da. Tocmai friptură și berea care mi se cuvin pe drept.
– Mă scuzați, dar de ce dvs ați hotărât că vi se cuvin friptură și bere?
Atunci studentul scoate o carte veche și o pune în față profesorului:
– Iată o culegere cu toate legile universitățîi, din momentul fondării ei. Aici este o lege din 1513, care pâna astăzi nu a fost abrogată, care prevede că fiecare student care petrece în cadrul examenului mai mult de patru ore are dreptul la o porție de friptură și o bere. Profesorul încearcă să protesteze, invocând că din punct de vedere tehnic, în acel moment, este imposibil de a-i aduce friptură și bere în sala de examen.
Văzând că studentul nu cedează, profesorul își cheamă șeful și încep ei să se sfătuiască. Având în vedere că pentru englezi legea este sfântă, au hotărât că nu au niciun motiv întemeiat să-i refuze studentului solicitarea. Pe de altă parte, o lege adoptată recent interzicea consumul de alcool pe teritoriul universității, dar și cu prepararea fripturii erau unele probleme tehnice.
Ca rezultat al unor negocieri îndelungate, s-a ajuns la un compromis: o pizza și o coca-cola. Mâncând cu poftă pizza, studentul era foarte bucuros că a reușit să obţină ceea ce dorea, folosindu-se de propriile lor legi ale celor care îl examinau.
După câteva zile însă, studentul găsește în cutia să poștală o citație de chemare în față instanței de judecată a universității (acolo unde este lege, este și judecată). Studentul, absolut încrezător în sine și sperând că va avea de a face cu câţiva profesori bătrâni care îi vor spune ceva de genul: „Dar știți… dar poate… dar vezi, etc.” a hotarât să se poarte foarte frumos și cu asta se va încheia toată povestea.
Ajunge el la judecată. O sală enormă, cu coloane în stil victorian, foarte înalta, fresce pe toți pereții, vitralii etc. La o masă care părea că nu are sfârşit,erau așezați 150 de profesori, 45 decani, 20 rectori și mulți lorzi și siri absolvenți de vază ai universității. Toți cu peruci pudrate şi mantii negre. Urmau să-l judece pe student.
Ei au fost cei care au hotărât să-l exmatriculeze pe curajosul student pentru că a încălcat o lege din 1415, care nici până azi nu fusese abrogată și anume: „Prezentarea la examen fără sabie se sancționează cu exmatricularea”…!
Într-o centrală nucleară americană era un inginer chinez. Scund şi slab, acesta era ţinta glumelor proaste făcute de colegi, glume la care, oricât de proaste ar fi fost, nu se supăra niciodată.Într-o seară, după câteva luni, colegi s-au hotărât că este timpul să termine cu glumele de prost gust, motiv pentru care l-au chemat să-l înştiinţeze:
– Uite, de când lucrezi la noi, ţi-am făcut tot felul de glume şi tu nu te-ai supărat deloc. De azi îţi promitem că nu o să te mai luăm la mișto.
– Bine, dacă voi promiteţi că nu mai faceţi glume proaste, atunci şi eu promit că nu mai fac pipi în reactor!
În holul unui hotel de la munte, o blondă foarte elegantă aştepta o prietenă. Cum prietena ei întârzia destul de mult, blonda începe să se plimbe şi, la un moment dat,vede un panou pe care erau trecute cotele zăpezii:
Sinaia – 15 cm
Predeal – 20 cm
Postăvarul – 25 cm
După ce citeşte, blonda se duce hotărâtă spre Recepţie, îi dă 10 euro recepţionerului şi îi spune:
– Vreau să te rog şi eu ceva mai special.
Recepţionerul ia banii, îi bagă în buzunar şi îi spune foarte amabil:
– Cu ce vă pot ajuta?
Blonda îi răspunde în şoaptă:
– Îmi poţi spune, te rog, la ce cameră este cazat domnul Postăvarul?
Examen de absolvire la Academia Navală:
– Ce faci dacă în faţa navei vine un uragan straşnic, chiar când eşti aproape de ţărm?
– Arunc imediat ancora, domnule comandant.
– Şi dacă vine un alt uragan din spate?
– Arunc din nou ancora, domnule.
– Şi dacă vine altul de la tribord?
– Ordon aruncarea ancorei…
– Şi de unde naiba ai atâtea ancore?
– Dar dumneavoastră de unde aţi făcut rost de atâtea uragane?

Un moldovean parchează Dacia sa. Vine altul şi îi loveşte maşina.
Moldoveanul: – Vaaai di mini şî di mini!! Şi-ai facut cu dăşioara me’? Cu iasta îmi duşem copiii la şcoala şî-mi cîştigam pânea! Da’ di ci îi a me’ strâcatî şî a ta nu?!
– Pai, a mea este Audi!
– Audi, audi, da di şi nu vedi?
Două blonde stau de vorbă:
– Luna viitoare plec la Veneţia.
– Păi, la ce mai meri că doar ai fost şi anul trecut?
– Da, dar atunci străzile erau inundate.
Un poliţist s-a dus într-o zi la secţie cu un pinguin. Aici şeful sau l-a întrebat:
– Ce faci cu pinguinul aici? Du-l imediat la Grădina Zoologică!
– După un timp, şeful poliţistului a plecat de la secţie, iar pe drum s-a întâlnit cu poliţistul care era cu pinguinul de mână.
– Ţi-am spus să-l duci la Grădina Zoologică!
– L-am dus, iar acum mergem la teatru.
Ora de Sociologie:
– Numim hoț pe cel care ia proprietatea altuia – explică profesorul.
– Ionele, tu nu ești atent!
– Ba da, domnule profesor.
– Atunci spune-mi, ce aș fi eu dacă ți-aș scoate din buzunar 1000 de lei?
– Vrăjitor, domnule profesor.
Sfaturi părinteşti

– Fiule, meseria e brățară de aur!
– Acum înțeleg de ce meseria se fură, nu se învață.
Un pitic intră într-o librarie şi întreabă:
– Aveți vreo carte despre ironie?
– Bibliotecarul: Avem, e pe raftul de sus!

Un tip intră într-o berărie:
– Dați-mi o bere, îmi aștept nevasta aici.
– Brună sau blondă?îl întreabă chelnerul.
– Nu știu, de abia a intrat la coafor.
La vamă

Un tip intră cu maşina în vamă. Vameşul vine la el şi îl întreabă:
– Cafea, whiskey, ţigări?
– Nu mulţumesc! Dar dacă doriţi, beau o Cola…
Ajunge la vamă un ţăran cu o căruţă plină cu nişte bidoane. Vameşul îl opreşte şi-l întreabă:
– Ce ai dom’le, aici?
– Ce să am domnu’… nişte suc de cocos!
– Aaaa, suc de cocos! Ia dă-mi să gust şi eu.
Vameşul ia, gustă şi zice:
– Te las să treci, dacă îmi dai şi mie 10 litri!
– Îţi dau domnule, dacă altfel nu se poate! Acum pot să plec?
– Du-te sănătos!
– Apăi, atunci te salut domnu’ vameş… Diii, măi, “Cocos”, diii !!!

La Oxford. Unde-i lege… nu-i tocmeală!

Iată o întâmplare care a avut loc la Universitatea Oxford. Un student vine să susțină un examen, care urma să dureze 6 ore (sunt acolo și astfel de examene).
După trecerea câtorva ore de la începutul examenului, studentul îl cheamă pe profesorul supraveghetor. Acesta se apropie de student, crezând că nu a înţeles ceva și ar dori să facă unele precizări, însă a auzit următoarele:
– Domnule profesor, eu aș vrea să mi se aducă friptura și berea care mi se cuvin.
– Am auzit bine? Ați cerut friptură și bere?
– Da. Tocmai friptură și berea care mi se cuvin pe drept.
– Mă scuzați, dar de ce dvs ați hotărât că vi se cuvin friptură și bere?
Atunci studentul scoate o carte veche și o pune în față profesorului:
– Iată o culegere cu toate legile universitățîi, din momentul fondării ei. Aici este o lege din 1513, care pâna astăzi nu a fost abrogată, care prevede că fiecare student care petrece în cadrul examenului mai mult de patru ore are dreptul la o porție de friptură și o bere. Profesorul încearcă să protesteze, invocând că din punct de vedere tehnic, în acel moment, este imposibil de a-i aduce friptură și bere în sala de examen.
Văzând că studentul nu cedează, profesorul își cheamă șeful și încep ei să se sfătuiască. Având în vedere că pentru englezi legea este sfântă, au hotărât că nu au niciun motiv întemeiat să-i refuze studentului solicitarea. Pe de altă parte, o lege adoptată recent interzicea consumul de alcool pe teritoriul universității, dar și cu prepararea fripturii erau unele probleme tehnice.
Ca rezultat al unor negocieri îndelungate, s-a ajuns la un compromis: o pizza și o coca-cola. Mâncând cu poftă pizza, studentul era foarte bucuros că a reușit să obţină ceea ce dorea, folosindu-se de propriile lor legi ale celor care îl examinau.
După câteva zile însă, studentul găsește în cutia să poștală o citație de chemare în față instanței de judecată a universității (acolo unde este lege, este și judecată). Studentul, absolut încrezător în sine și sperând că va avea de a face cu câţiva profesori bătrâni care îi vor spune ceva de genul: „Dar știți… dar poate… dar vezi, etc.” a hotarât să se poarte foarte frumos și cu asta se va încheia toată povestea.
Ajunge el la judecată. O sală enormă, cu coloane în stil victorian, foarte înalta, fresce pe toți pereții, vitralii etc. La o masă care părea că nu are sfârşit,erau așezați 150 de profesori, 45 decani, 20 rectori și mulți lorzi și siri absolvenți de vază ai universității. Toți cu peruci pudrate şi mantii negre. Urmau să-l judece pe student.
Ei au fost cei care au hotărât să-l exmatriculeze pe curajosul student pentru că a încălcat o lege din 1415, care nici până azi nu fusese abrogată și anume: „Prezentarea la examen fără sabie se sancționează cu exmatricularea”…!
Într-o centrală nucleară americană era un inginer chinez. Scund şi slab, acesta era ţinta glumelor proaste făcute de colegi, glume la care, oricât de proaste ar fi fost, nu se supăra niciodată.Într-o seară, după câteva luni, colegi s-au hotărât că este timpul să termine cu glumele de prost gust, motiv pentru care l-au chemat să-l înştiinţeze:
– Uite, de când lucrezi la noi, ţi-am făcut tot felul de glume şi tu nu te-ai supărat deloc. De azi îţi promitem că nu o să te mai luăm la mișto.
– Bine, dacă voi promiteţi că nu mai faceţi glume proaste, atunci şi eu promit că nu mai fac pipi în reactor!
În holul unui hotel de la munte, o blondă foarte elegantă aştepta o prietenă. Cum prietena ei întârzia destul de mult, blonda începe să se plimbe şi, la un moment dat,vede un panou pe care erau trecute cotele zăpezii:
Sinaia – 15 cm
Predeal – 20 cm
Postăvarul – 25 cm
După ce citeşte, blonda se duce hotărâtă spre Recepţie, îi dă 10 euro recepţionerului şi îi spune:
– Vreau să te rog şi eu ceva mai special.
Recepţionerul ia banii, îi bagă în buzunar şi îi spune foarte amabil:
– Cu ce vă pot ajuta?
Blonda îi răspunde în şoaptă:
– Îmi poţi spune, te rog, la ce cameră este cazat domnul Postăvarul?
Examen de absolvire la Academia Navală:
– Ce faci dacă în faţa navei vine un uragan straşnic, chiar când eşti aproape de ţărm?
– Arunc imediat ancora, domnule comandant.
– Şi dacă vine un alt uragan din spate?
– Arunc din nou ancora, domnule.
– Şi dacă vine altul de la tribord?
– Ordon aruncarea ancorei…
– Şi de unde naiba ai atâtea ancore?
– Dar dumneavoastră de unde aţi făcut rost de atâtea uragane?

Un moldovean parchează Dacia sa. Vine altul şi îi loveşte maşina.
Moldoveanul: – Vaaai di mini şî di mini!! Şi-ai facut cu dăşioara me’? Cu iasta îmi duşem copiii la şcoala şî-mi cîştigam pânea! Da’ di ci îi a me’ strâcatî şî a ta nu?!
– Pai, a mea este Audi!
– Audi, audi, da di şi nu vedi?
Două blonde stau de vorbă:
– Luna viitoare plec la Veneţia.
– Păi, la ce mai meri că doar ai fost şi anul trecut?
– Da, dar atunci străzile erau inundate.
Un poliţist s-a dus într-o zi la secţie cu un pinguin. Aici şeful sau l-a întrebat:
– Ce faci cu pinguinul aici? Du-l imediat la Grădina Zoologică!
– După un timp, şeful poliţistului a plecat de la secţie, iar pe drum s-a întâlnit cu poliţistul care era cu pinguinul de mână.
– Ţi-am spus să-l duci la Grădina Zoologică!
– L-am dus, iar acum mergem la teatru.
Ora de Sociologie:
– Numim hoț pe cel care ia proprietatea altuia – explică profesorul.
– Ionele, tu nu ești atent!
– Ba da, domnule profesor.
– Atunci spune-mi, ce aș fi eu dacă ți-aș scoate din buzunar 1000 de lei?
– Vrăjitor, domnule profesor.
Sfaturi părinteşti

– Fiule, meseria e brățară de aur!
– Acum înțeleg de ce meseria se fură, nu se învață.
Un pitic intră într-o librarie şi întreabă:
– Aveți vreo carte despre ironie?
– Bibliotecarul: Avem, e pe raftul de sus!

Un tip intră într-o berărie:
– Dați-mi o bere, îmi aștept nevasta aici.
– Brună sau blondă?îl întreabă chelnerul.
– Nu știu, de abia a intrat la coafor.
La vamă

Un tip intră cu maşina în vamă. Vameşul vine la el şi îl întreabă:
– Cafea, whiskey, ţigări?
– Nu mulţumesc! Dar dacă doriţi, beau o Cola…
Ajunge la vamă un ţăran cu o căruţă plină cu nişte bidoane. Vameşul îl opreşte şi-l întreabă:
– Ce ai dom’le, aici?
– Ce să am domnu’… nişte suc de cocos!
– Aaaa, suc de cocos! Ia dă-mi să gust şi eu.
Vameşul ia, gustă şi zice:
– Te las să treci, dacă îmi dai şi mie 10 litri!
– Îţi dau domnule, dacă altfel nu se poate! Acum pot să plec?
– Du-te sănătos!
– Apăi, atunci te salut domnu’ vameş… Diii, măi, “Cocos”, diii !!!