Opt ţări europene, printre care şi România, au cerut Uniunii Europene să includă gazul natural în viitoarele proiecte finanţate, în condiţiile în care blocul comunitar pregăteşte un plan ecologic de redresare a economiei în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19), au declarat pentru Agenţia Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană ar urma să prezinte astăzi un pachet de măsuri pentru redresare economiei, destinat în special ţărilor cele mai afectate de pandemie, şi care va include noi investiţii, scheme financiare de susţinere a sectorului sanitar şi propuneri de noi venituri pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Fondul de relansare care va fi propus de Executivul comunitar va mobiliza investiţii în linie cu obiectivele climatice cuprinse în Pactul Ecologic european (Green Deal).
România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia au cerut Bruxelles-ului să nu excludă proiectele de gaze naturale din viitoarele finanţări. „Este de o importanţă crucială să menţinem sprijinul şi asistenţa financiară a UE pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze”, se arată într-un document consultat de Reuters.
Proiectul planului de redresare ecologică a economiei, consultat de Reuters, prevede doar finanţare pentru proiectele de gaze naturale care folosesc captarea dioxidului de carbon sau reorientarea infrastructurii de gaze pentru a transporta combustibili cu emisii reduse de carbon, cum ar fi hidrogenul. Alături de energia eoliană şi solară, gazul a ajutat Europa să-şi reducă emisiilor, prin scăderea folosirii cărbunelui. Dar gazele sunt incompatibile cu obiectivul „emisii zero” dacă centralele pentru prelucrarea gazelor naturale nu folosesc tehnologia scumpă de captare a dioxidului de carbon.
Fără gaze, atingerea obiectivelor climatice va dura mai mult şi va costa mai mult pentru ţările unde cărbunele este folosit intensiv, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
