Rodica Paraschiv
Deputat PSD Prahova
De la „punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel”, așa cum spunea Robert Schuman, ministrul de Externe francez, pe 9 mai 1950 – la contextul actual, al pandemiei de coronavirus, sunt 70 de ani de încercări profunde pentru fosta Comunitate Europeană a Cărbunelui și Oțelului, transformată ulterior în Uniunea Europeană.
De la Declarația Schuman, care anunța gestionarea în comun a bunurilor statelor europene care au aderat la Comunitatea Europeană, au trecut șapte decenii. România s-a alăturat în anul 2007, ca membru al Uniunii ulterior constituite, cu destul de mari eforturi pentru îndeplinirea condițiilor impuse.
Acum, însă, statele membre trec prin cea mai mare criză de la înființarea Uniunii Europene, atât din punct de vedere al sănătății publice, cât și al amenințărilor anunțatei crize economice.
Cu toate că, din 1950 și până în prezent, Europa a avut parte de momente dificile, solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene și-a arătat, mai mult sau mai puțin, rezultatele. Lovitura primită de pandemia de coronavirus a pus la încercare principiile care stau la baza Uniunii Europene. Mulți s-au întrebat dacă a mai fost vorba despre solidaritate, cel puțin la debutul pandemiei care a afectat toate statele lumii? Greu de spus. S-a văzut, fără îndoială, cum statele puternice au încercat să-și folosească influența pentru a-și apăra propriii cetățeni și nu neapărat pe toți cetățenii europeni, așa cum ar fi fost normal, într-o uniune a solidarității, a unității “în diversitate”.
Deciziile comune s-au luat mai greu, însă de acum este nevoie de colaborarea tuturor statelor membre (cele 27 rămase după ieșirea Marii Britanii din Uniune, la începutul anului 2020) pentru a trece cu bine de primul val pandemic.
Din păcate, noi, românii, am avut parte de o lipsă de reacție din partea Guvernului Orban, care a costat – într-o primă fază a pandemiei de coronavirus – și sistemul sanitar românesc, unde nu au putut ajunge echipamente de protecție pentru personalul medical, într-o primă fază, din cauza blocajelor chiar dintre țările UE.
Acum, pare că unele dintre programele financiare nerambursabile ale Uniunii Europene, destinate statelor membre, vor fi redirecționate pentru a reduce din impactul economic pe care îl are și îl va avea probabil vreme îndelungată pandemia de coronavirus.
Ce face Guvernul Orban, pentru ca românii să nu fie din nou considerați “cetățeni de mâna a doua”? Cine îi apără pe români de ceea ce va urma?
Un guvern responsabil și un adevărat Președinte al României ar gândi acum, în aceste clipe dificile, la structurarea unor strategii corecte pentru bunăstarea propriului popor, pentru neamul românesc. Însă avem parte, în continuare, în ciuda tendințelor de descreștere economică și a altor involuții ale societății românești, de atitudini discutabile, de reacții răzbunătoare și de lipsă de coerență.
Numai înțelegerea necesităților reale ale cetățenilor României și ale economiei românești va putea să reducă din impactul negativ al acestor vremuri grele.
Așteptăm cu toții măsuri concrete, pentru ca atât România, cât și Uniunea Europeană, în ansamblul ei, să treacă cu bine de perioada dificilă care va urma.
Pentru că solidaritatea trebuie să rămână, la 70 de ani de la Declarația Schuman, un concept de actualitate.
