Carantina strictă timp de 50 zile urmată de o lună de relaxare a măsurilor ar putea fi o strategie eficientă pentru a reduce numărul de decese cauzate de pandemia COVID-19, asigurând în același timp un anumit grad de protecție economică, afirmă oamenii de știință, potrivit CNBC, preluat de Hotnews.
Într-un studiu finanțat de Uniunea Europeană publicat în urmă cu câteva zile, mai mulți cercetători din nouă țări au simulat modul în care diferite strategii de carantină influențează răspândirea coronavirusului.
Multe guverne au impus o formă de carantină pentru a preveni răspândirea COVID-19 dar autoritățile analizează acum modalitățile prin care pot fi relaxate măsurile care au un impact major asupra activității economice.
Oamenii de știință sugerează în noul raport că o abordare de alternare a măsurilor stricte de carantină cu intervale de relaxare a distanțării sociale ar fi mai eficientă decât implementarea carantinei pe termen nedefinit sau a unei strategii prea relaxate.
Testările eficiente, urmărirea contactelor și izolarea cazurilor ar trebui menținute în vigoare constant, alături de măsuri de protecție a persoanelor vulnerabile, potrivit oamenilor de știință.
Cercetătorii au modelat diferite scenarii pentru 16 țări printre care Australia, Mexic, Belgia, Africa de Sud și Nigeria.
Potrivit acestora, un scenariu care presupune un ciclu alternativ de „măsuri de suprimare” stricte pentru 50 de zile urmat de o perioadă de relaxare de 30 de zile ar reduce rata de contagiune R0 (numărul de persoane la care un individ infectat transmite, în medie, virusul) la 0,5 iar secțiile de terapie intensivă ar putea face față la numărul de cazuri în toate țările analizate.
Aceștia au definit măsurile de suprimare drept acelea în măsură să reducă mai rapid numărul de noi infecții, precum implementarea unei carantine stricte, alături de măsurile de limitare a pandemiei: practicarea distanțării sociale, respectarea regulilor de igienă, izolarea persoanelor infectate, închiderea școlilor și restricționarea adunărilor publice.
Dezavantajul ar fi că durata pandemia s-ar prelungi și ar putea dura mai mult de 18 luni, întrucât mai mulți oameni ar rămâne susceptibili contractării coronavirusului la sfârșitul fiecărui ciclu. Însă bilanțul deceselor cauzate de COVID-19 ar fi redus semnificativ în toate cele 16 țări incluse în analiză.
Într-un alt scenariu, bazat pe implementarea exclusivă a măsurilor de limitare a pandemiei timp de 50 de zile urmate de o relaxare de o lună, dar fără instaurarea unei carantine stricte, rata de contagiune R0 ar scădea la 0,8 în țările analizate.
Însă în acest model, deși ar fi eficient pentru primele trei luni, numărul de pacienți care ar necesita tratament de urgență ar depăși capacitatea secțiilor de terapie intensivă după prima perioadă de relaxare de 30 de zile iar numărul deceselor cauzate de COVID-19 ar urma să crească alarmant, potrivit cercetătorilor.
Aceștia au mai precizat că fiecare țară în parte ar trebui să decidă cât de lung să fie intervalul de restricții urmat de relaxare, în funcție de capacitatea domestică și nevoile individuale.
Oamenii de știință mai susțin că o strategie de trei luni consecutive de măsuri de suprimare ar fi cea mai rapidă metodă de a pune capăt pandemiei, majoritatea țărilor fiind capabile să reducă numărul de noi cazuri la 0 în cazul respectiv.
Însă alternarea măsurilor de suprimare stricte cu perioade de relaxare ar acorda populației intervale în care „să respire”, potrivit lui Rajiv Chowdhury, un epidemiolog la Universitatea Cambridge și conducătorul echipei care a efectuat studiul.
„Din acest motiv soluția respectivă ar putea fi mai sustenabilă, în special în țările sărace”, a declarat Chowdhury.
Pandemia COVID-19 a intrat în declin aproape peste tot la nivel mondial
Noile cazuri COVID-19 au scăzut în numere absolute în aproape toate țările în ultimele zile. Acestea nu mai depășesc, în medie, 1,2% din bilanțul total al infecțiilor în majoritatea statelor. Serviciile de urgență și secțiile de terapie intensivă nu mai sunt copleșite de numărul de pacienți iar, dacă nu va exista un recul al infecțiilor, pandemia ar putea stagna complet în decurs de o lună, relatează Les Echos, potrivit Hotnews.
Numărul de noi cazuri a scăzut, în medie, în ultimele zile, mai puțin de 2% noi infecții fiind raportate în cele 25 de țări care au cel mai ridicat bilanț al pacienților COVID-19, cu excepția Braziliei (+5%), Pakistanului, Arabiei Saudite, Mexicului (4%), Indiei și Rusiei (+3%), unde numărul total de cazuri rămâne scăzut raportat la populație.
Între țările occidentale, cele mai afectate la nivel mondial, creșterea zilnică este de doar 0,5% în Statele Unite, 0,3% în Germania, 0,2% în Franța, Italia și Spania. În Elveția bilanțul infecțiilor a crescut cu doar 0,05% zilnic de la începutul lunii mai.
Belgia, cu 0,6% noi cazuri și Marea Britanie, cu o creștere de 1,2% au rămas puțin în urma celorlalte state din Vest.
Numărul de cazuri reale este fără îndoială mult mai ridicat decât bilanțul oficial la nivel mondial întrucât nicio țară nu își testează sistematic întreaga populație, însă nu există motive care să sugereze că tendința ar fi diferită. În ceea ce privește numărul deceselor, dintre care două treimi au avut în țările occidentale, acesta crește acum foarte lent, chiar dacă noi vârfuri sunt înregistrate ocazional, cum s-a întâmplat recent în Statele Unite, când au fost înregistrate 1.500 de decese.
În Franța, creșterea a fost de doar 0,5% pentru 10 zile la rând, în jur de 100 de noi morți fiind raportați zilnic. În Spania, la fel ca în toate țările Uniunii Europene cu excepția Italiei, numărul de decese zilnice a ajuns de ordinul zecilor. În Elveția a fost raportat un singur deces din cauza COVID-19 din 10 mai.
La fel de important este numărul de noi internări la urgență și în secțiile de terapie intensivă. Peste tot numărul este în scădere iar sistemele de sănătate nu mai sunt copleșite, cum a fost cazul în perioada de vârf a pandemiei înregistrate în a doua jumătate a lunii martie.
Câteva țări au desființat spitalele mobile instalate pentru a face față fluxului de infecții.
Extrapolând datele recente privind numărul de noi infecții și decese, acestea ar putea scădea până aproape de zero într-o lună, dacă nu va fi înregistrat un recul al cazurilor ca urmare a relaxării măsurilor de izolare și ridicării carantinelor.
Deocamdată însă nu pare să fie cazul, în special în rândul țărilor care au relaxat restricțiile primele, la jumătatea lunii aprilie: Danemarca, Austria, Norvegia etc. (deși unele focare, precum cele din abatoarele din Germania cauzează îngrijorări).
Slovenia a anunțat oficial sfârşitul pandemiei pe teritoriul său şi şi-a redeschis frontierele, chiar dacă unele măsuri preventive au fost menținute.
De ce pare să încetinească pandemia acum? Epidemiologii nu au, pentru moment, răspunsuri clare.
Este posibil ca măsurile de carantină să fi perturbat dinamica COVID-19 în momentul în care au fost introduse în majoritatea țărilor la jumătatea lunii martie, perioadă în care numărul de noi infecții raportate zilnic se situa în jur de 20%.
Dar lucrurile nu sunt certe: numărul de noi cazuri înregistrate în țări care au luat măsuri de carantină limitate a scăzut la rândul său, la fel ca și în cazul acelora care s-au concentrat pe testarea populației și adoptarea unor măsuri de distanțare socială.
În Statele Unite cele cinci state americane care au refuzat implementarea carantinei (Arkansas, Iowa, Nebraska, Dakota de Nord și Dakota de Sud) sunt într-o situație comparabilă cu restul țării atât ca număr de cazuri și evoluție a lor (n.r. însă statele respective au printre cele mai mici densități ale populației din SUA).
Niciun tratament-minune nu poate explica declinul în care pare să fi intrat pandemia întrucât țările au adoptat strategii extrem de diverse pentru combaterea COVID-19, iar cel mai faimos și controversat medicament, clorochina, se speculează că ar avea cel mult un efect paliativ, nicidecum de prevenție.
Este posibil ca noul coronavirus care cauzează COVID-19 să aibă o sezonalitate cu evoluție ciclică, la fel ca gripa, și să se epuizeze la sfârșitul primăverii? Nu există un consens printre oamenii de știință dar, dacă acesta ar fi cazul, pandemia ar trebui să înregistreze un nou vârf în prezent în emisfera sudică, cu o lună înainte de începerea iernii (21 iunie – 22 decembrie), dar Noua Zeelandă a înregistrat un singur nou caz în ultimele zece zile.
