Sfântul Caliopie a vieţuit la sfârșitul secolului al III-lea și spre începutul secolului al IV- lea. A fost unicul fiu al unui părinte de rang senatorial din Perga Pamfiliei.
Din cauza persecuţiilor împotriva creştinilor, mama sa l-a aşezat într-o corabie, i-a dat aur şi l-a trimis în cetatea Pompeiopolis. Ajuns în această cetate, refuză să ia parte la o sărbătoare în cinstea zeilor. Motiv pentru care este dus la comandantul Maximus. Sfântul Caliopie va mărturisi înaintea acestuia că este creștin. Va fi supus la diferite chinuri, pentru ca în cele din urmă să fie osândit la moartea pe cruce.
Când a fost dus la locul răstignirii, mama sa a strecurat cinci bani mari de aur în mâna călăului, spunându-i să-l așeze pe fiul ei cu capul în jos, nu în felul în care a stat Mântuitorul. Caliopie a fost răstignit cu capul în jos în Sfânta și Marea Zi de Joi. A doua zi, când au coborât de pe cruce trupul neînsuflețit al Sfântului Caliopie, mama sa a căzut îmbrățișându-l și a murit. Ei au luat mucenicia cu cinste în anul 304.
