O potenţială ţintă pentru dezvoltarea unui medicament a fost identificată într-o proteină recent mapată din noul coronavirus, a anunţat ieri o universitate din Statele Unite, citată de Xinhua şi preluată de Agerpres.
Proteina recent mapată se numeşte Nsp15. Ea este o componentă a coronavirusurilor şi este esenţială pentru ciclul de viaţă şi virulenţa acestora, a declarat Andrzej Joachimiak, profesor la Universitatea din Chicago, citat într-un comunicat emis ieri de Universitatea Northwestern.
După trasarea unei structuri 3D a proteinei Nsp15 din noul coronavirus, cercetătorii de la mai multe universităţi americane au descoperit că medicamentele care au fost concepute anterior pentru epidemia de Sindrom Acut Respirator Sever (SARS) ar putea fi dezvoltate pentru a deveni medicamente eficiente împotriva COVID-19. Studiile publicate în 2010 asupra coronavirusului SARS au relevat că inhibarea Nsp15 poate încetini replicarea virală.
”Proteina Nsp15 a fost studiată în cazul SARS drept ţintă pentru dezvoltarea de noi medicamente, însă nu s-a ajuns niciodată foarte departe deoarece epidemia SARS a dispărut, iar dezvoltarea noilor medicamente s-a încheiat. Au fost identificaţi unii inhibitori, dar nu s-a ajuns niciodată la dezvoltarea unor medicamente. Inhibitorii care au fost dezvoltaţi pentru SARS ar putea fi acum testaţi împotriva acestei proteine”, a explicat Karla Satchell, profesoară de microbiologie-imunologie la Universitatea Northwestern.
Despre proteina Nsp15 s-a crezut iniţial că participă direct la replicarea virală însă, recent, s-a avansat ideea că aceasta ajută virusul să se reproducă, posibil prin interferenţa cu răspunsul imunitar al gazdei, după cum a notat Joachimiak.
Avântul şi proliferarea rapidă a noului coronavirus, sau SARS-CoV-2, au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la modul în care acest virus ar putea deveni mult mai uşor transmisibil în comparaţie cu coronavirusurile SARS şi Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS).
”SARS-CoV-2 este foarte asemănător cu virusul SARS care a provocat epidemii în 2003, iar noile structuri fac lumină în ceea ce priveşte diferenţele mici, dar posibil importante, dintre cele două virusuri care contribuie la modelele diverse în răspândirea şi severitatea bolilor pe care le provoacă”, a declarat Adam Godzik, profesor de ştiinţe biomedicale la Facultatea de Medicină a Universităţii California Riverside.
Structura Nsp15 va fi lansată miercuri în Research Collaboratory for Structural Bioinformatics Protein Data Bank, care operează centrul de date din Statele Unite pentru arhiva mondială a băncii de date a proteinelor.
