Constantin Dumitru – Plopeni
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să citească materiale „cu parfum de epocă” despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru.
Primul eşalon al Campionatului Districtual de la Ploieşti a fost organizat cu două serii, care au format Categoria I A – Districtuală şi Categoria I B – Districtuală.
Clasament final: District- Ploieşti, Ediţia 1950, Categoria I, Seria A
1. Partizanul P. Câmpina 14 11 2 1 32 9 24
2. Partizanul Vega Pl. 14 9 3 2 23 11 21
3. Metalul IRMC Mija 14 7 2 5 27 19 16
4. Partizanul II Moreni 14 6 1 7 21 18 13
5. Flamura roşie Azuga 14 6 1 7 19 25 13
6. C.S. Armata Ploieşti 14 4 2 8 25 27 10
7. Spartak Alimentara Pl. 14 3 4 7 18 31 10
8. Partizanul Petrol Băicoi 14 2 1 11 14 39 5
Numele anterior purtat de aceste grupări au fost, în ordinea clasamentului: Muntenia Petrol Petrolul (Astra Română) Poiana Câmpina, S.M. Vega Ploieşti, I.R.M.C. Mijac, Sovrom Petrol Moreni, S.N. Fabrica de Postav Azuga şi Sindicatul Petrolist Băicoi.
Clasament final: District- Ploieşti, Ediţia 1950, Categoria I, Seria B.
1. Partizanul Teleajen 14 10 1 3 38 14 21
2. „Gaz Metan” Câmpina 14 8 3 3 27 15 19
3. Minerul Fil. de Pădure 14 7 2 5 28 22 16
4. Sovrom Electrica Floreşti 14 6 3 5 26 21 15
5. Locomotiva CFR Pl. 14 6 2 6 22 29 14
6. Partiz. Standard Pl. 14 5 3 6 23 21 13
7. Partiz. Rafinăria 6 Pl. 14 3 3 8 15 33 9
8. Locomotiva P. Câmpina 14 1 3 10 12 36 5
Numele anterior purtat de aceste grupări, au fost, în ordinea clasamentului: „Română-Americană” Teleajen, „Steaua Română” II Câmpina, Minierul Filipeştii de Pădure, Petrol Block Floreşti, CFR Ploieşti, Standard Ploieşti, Astra Română Ploieşti (Columbia!) şi CFR Poiana Câmpina. Sub acestea, s-au organizat campionate de categoria doua şi a treia categorie. Au fost afiliate un număr de 60 echipe, 58 participând la campionatele organizate de Districtul de Foot-ball Ploieşti, 10 – fiind grupări nou înfiinţate, iar sediul de reşedinţă din cele 11 plase care formau districtul înainte de noua organizare administrativă din septembrie 1950 au fost: Buşteni, Moreni, Drăgăneşti, Bălţeşti, Slănic, Ploieşti Sud, Ploieşti Nord, Câmpina, Poienarii Burchi, Urlaţi şi Vălenii de Munte. Cele două învingătoare din districtul de categoria întâi, probabil!!, au jucat meci de baraj pentru a desemna echipa „campioană” – care urma să participe la turneul final pentru promovare în divizia B. Presa vremii însă nu menţionează nimic. Iată şi lotul de jucători folosit pe parcursul anului 1950 de către antrenorul celor de la Patizanul Poiana Câmpina, Teodor Beffa: Mihăilă şi Onicel – portari; Victor Panowski, Ciacioglu Sarvaş, Nicolae Stoian (în prima parte a campionatului a evoluat la Metalul Târgovişte), Vasile Ionescu, Stelian Stancu, Nică Vasilescu, Gheorghe (Gicuţă) Ionescu III, Radu Panenka, Ion (Belu) Gălăţeanu, Gheorghe Ionescu I (Tapalogea), Filip Barbu, Ion Tiron, Ştefan (Bimbo) Mărgineanu, Vasile Neacşu, Gheorghe Ionescu II – Mălăeru. Au plecat: Vasile Gorgan – transferat la Locomotiva Cluj şi ajuns un „vestit” procuror al acelor timpuri; Gheorghe Sălcudeanu – la Locomotiva Constanţa, Pavel Bădulescu – Bardatz – la Partizanul Ploieşti; Barajul pentru promovare în Divizia B s-a disputat în cadrul unui turneu eliminatoriu, cu jocuri tur şi retur şi au participat un număr de 12 formaţii campioane de district din Sectorul Sud: Dinamo Rm. Sărat, Spartac Buzău, Spartac Curtea de Argeş, Spartac T. Măgurele, Partizanul Poiana Câmpina, Metalul Târgovişte, CSA C-lung, Steagul Roşu Braşov, Spartac Tulcea, P.C.A. Constanţa, Metalul Industria Sârmii Brăila şi Spartac Călăraşi. Câmpinenii au întâlnit în primul tur, care a avut loc la 1 octombrie, şi (returul) la 8 octombrie 1950, echipa Metalul Târgovişte, în faţa cărora au pierdut ambele jocuri, cu 2-4 (tur) şi 1-4 (în jocul retur). Finala Sectorului de Sud s-a disputat la 10 şi 14 decembrie 1950 între grupările: Metalul Brăila şi Steagul Roşu Braşov (0-0 şi 0-2).
Începutul anilor 1950 a produs o adevărată descătuşare pentru sport şi mai ales pentru jocul de fotbal. A urmat o perioadă de doi-trei ani în care s-a ajuns ca fiecare localitate să aibă şi propria echipă de fotbal. Astfel, organizarea campionatului avea să devină o adevărată problemă pentru conducătorii organizatori ai fotbalului regional. Odată cu electrificarea, în Prahova au apărut, pe lângă vechiile echipe înfiinţate la sfârşitul anilor 1940, foarte multe echipe noi, înfiinţate pe lângă Căminul Cultural din localitate. Instituţia Căminul Cultural a apărut în anul 1900. În mai 1949, guvernul lui dr. Petru Groza a emis un îndreptar prin care căminele culturale devin centre de propagandă ale ideologiei comuniste. Directorul şcolii din localitate era şi directorul căminului cultural. Dintre toate aceste grupări, unele au avut apariţii meteorice, altele s-au organizat mai bine şi au ajuns echipe valoroase în perioada următoare, scriind istorie în fotbalul prahovean.
În septembrie 1950, România a renunţat la tradiţionala împărţire a ţării pe judeţe şi s-a trecut la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni şi raioane. S-au format 28 de regiuni. Regiunea Prahova a fost, la început, împărţită în şapte raioane, acestea au fost următoarele: Câmpina, Sinaia, Teleajen, Târgovişte, Ploieşti, Urlaţi şi Pucioasa.
