Descifrarea secretelor genomului tumorilor pentru a le înţelege mai bine şi a lupta împotriva lor, acesta este proiectul titanic la care lucrează de mai mulţi ani peste o mie de cercetători, în speranţa că într-o bună zi vor fi concepute tratamente mai eficiente contra cancerului, a relatat AFP, preluată de Agerpres. Fructul colaborării a 1.300 de cercetători de pe patru continente, cel mai cuprinzător studiu realizat vreodată în acest domeniu, se bazează pe secvenţierea genomului tumorilor a peste 2.600 de pacienţi diagnosticaţi cu 38 de tipuri de cancer. Rezultatele acestui program de cercetare numit ”Pan-Cancer Project” au fost publicate sub forma a douăzeci de articole în Nature şi alte jurnale medicale ale aceluiaşi grup. Chiar dacă nu are o aplicare concretă din punct de vedere terapeutic, pe termen scurt, la nivel teoretic efectele cercetării sunt numeroase: o mai bună înţelegere a mutaţiilor genetice care provoacă multiplicarea celulelor canceroase, descoperirea similarităţilor uneori surprinzătoare între diferite tipuri de cancer şi observarea unei varietăţi extreme a tumorilor de la un individ la altul. ”Cunoştinţele acumulate despre originea şi evoluţia tumorilor ar putea permite dezvoltarea unor noi instrumente pentru detectarea precoce a cancerului, precum şi a terapiilor mai bine direcţionate pentru tratarea mai eficientă a pacienţilor”, afirmă doctor Lincoln Stein, unul dintre oamenii de ştiinţă care au condus proiectul, într-un comunicat emis de Institutul din Ontario pentru Cercetări Oncologice (Canada). Una dintre informaţiile relevate de acest studiu este marea varietate a genomurilor tumorilor canceroase, a explicat pentru AFP un alt om de ştiinţă implicat în proiect, Peter Campbell, de la Institutul Wellcome Sanger din Marea Britanie. ”Descoperirea cea mai frapantă este diferenţa ce poate exista între cancerul unui pacient şi cel al altuia”, a spus el. Aceasta este cauzată de numărul mare de mutaţii genetice posibile pentru fiecare tumoare, care poate depinde uneori de factori asociaţi stilului de viaţă al pacientului, cum ar fi fumatul. Un alt aspect evidenţiat este faptul că procesul de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer poate debuta cu câţiva ani înainte de diagnostic, uneori chiar în copilărie. ”Acest lucru demonstrează că fereastra pentru intervenţia precoce este mult mai largă decât credeam”, a explicat doctor Campbell. Studiul a demonstrat de asemenea că, din punct de vedere genetic, cancerele care afectează diferite zone ale corpului pot avea mai multe puncte comune decât se credea. ”De exemplu, pot exista anumite tipuri de cancer de sân şi de prostată pentru care mutaţiile sunt similare”, a declarat unul dintre oamenii de ştiinţă implicaţi în proiect, Joachim Weischenfeldt, de la Universitatea din Copenhaga. ”Acest lucru presupune că un pacient cu cancer de prostată poate beneficia de acelaşi tratament ca cel administrat de obicei unei paciente cu cancer de sân”, a adăugat el.
În medie, fiecare genom tumoral conţine între 4 şi 5 mutaţii susceptibile să cauzeze cancer, ceea ce variază însă semnificativ în funcţie de tipul afecţiunii.
În cazul a 5% dintre tumori nu a putut fi identificată nicio mutaţie, ceea ce semnifică faptul că trebuie să continue cercetările în această zonă, notează AFP.
O mai bună înţelegere a cancerului din punct de vedere genetic ar putea îmbunătăţi depistarea în cazurile în care diagnosticul este complicat, ceea ce ar face posibilă o direcţionare mai eficace a tratamentelor în funcţie de mutaţiile specifice unei anumite boli. ”Dacă ajungem să înţelegem ce se întâmplă în organele noastre odată cu
înaintarea în vârstă, ce provoacă acumularea de mutaţii genetice şi modul în care stilul de viaţă poate înclina balanţa, atunci putem lua în considerare modalităţi de intervenţie, cu scopul de a preveni sau încetini emergenţa cancerelor greu de vindecat”, a adăugat doctor Campbell.