• Premierul demis susţine că „Guvernul a căzut în picioare” • Liderul social-democrat Marcel Ciolacu a anunţat că PSD şi PRO România vor face o propunere comună pentru viitorul prim-ministru • ALDE nu a votat pentru a nu „asfalta” drumul către anticipate • USR pretinde că „România are nevoie de anticipate” • Avocatul Poporului va ataca la CCR cele 25 de ordonanţe adoptate, pe bandă rulandă, de fostul Executiv
Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite ieri în şedinţă comună, au dezbătut şi votat moţiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, semnată de 208 parlamentari, iniţiată de social-democraţi după ce, săptămâna trecută, Executivul şi-a angajat răspunderea pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. La 3 luni și o zi de la învestire, după ce moțiunea de cenzură a PSD a trecut, cu 261 de voturi, Guvernul Orban a fost demis, premierul Victor Orban fiind huiduit încă de la intrarea în Parlament. Pentru adoptarea moțiunii ar fi fost necesare 233 de voturi. Anunțul oficial privind rezultatul votului a fost făcut de deputatul Lia Olguța Vasilescu: au fost prezenți 423 de parlamentari și au fost înregistrate 400 de voturi valabil exprimate, voturi anulate – 0, voturi pentru adoptare – 261, voturi contra moțiunii – 139, abțineri – 0. Decizia Parlamentului privind adoptarea moţiunii de cenzură intitulate „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, semnată de 208 parlamentari, a fost publicată, la puţin timp după încheierea şedinţei comune a celor două camera parlamentare, în Monitorul Oficial, potrivit Agerpres. Potrivit unor informaţii apărute imediat după încheierea votului, se pare că senatoarea PNL Eleonora-Carmen Hărău ar fi votat din greșeală împotriva propriului Guvern.
În schimb, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat ieri că parlamentarii formaţiunii sale nu votează moţiunea de cenzură pentru că susţin alegerea primarilor în două tururi de scrutin şi pentru că nu vor „să asfalteze” drumul către anticipate care s-ar deschide prin adoptarea acesteia”. Uniunea Salvaţi România a apreciat, printr-o postare făcută pe facebook după ce moţiunea de cenzură a fost adoptată de către Parlament, că alegerea primarilor în două tururi a fost sacrificată pentru declanşarea alegerilor anticipate. Președintele USR, Dan Barna, a precizat ulterior că USR nu va vota niciun guvern și nu va prezenta la consultările de la Palatul Cotroceni nicio propunere de premier, pentru că miza este declanșarea alegerilor anticipate. Iniţiatorii moţiunii de cenzură au susţinut încă de la începutul demersului şi au reiterat în cadrul şedinţei de ieri, condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, că Guvernul Orban trebuie demis de urgenţă atât pentru că schimbarea sistemului electoral în prag de alegeri încalcă standardele europene, cât şi pentru că adoptarea acestor modificări s-a făcut în mod unilateral, fără consultare şi dezbatere, prin angajarea răspunderii de către partidul aflat la putere.
În prima reacție după votarea moțiunii, premierul Ludovic Orban s-a declarat „mândru” de ce a reușit să facă Guvernul, în doar trei luni, înainte de a fi demis de „un parlament dominat de forțe retrograde”, pretinzând că „Guvernul cade în picioare”.
La rândul său, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, imediat după ce a anunțat că Guvernul Orban a fost demis, că PSD și Pro România vor merge cu o propunere comună de premier la consultările pe care le va convoca președintele Klaus Iohannis. ”În acest moment este o criză provocată de Ludovic Orban și PNL. Așteptăm să fim chemați de președinte la consultări. O să am o discuție și cu Victor Ponta să avem o propunere comună pentru Cotroceni”, a spus Ciolacu. Întrebat despre scenariul alegerilor înainte de termen, el a spus că votarea unei moțiuni de cenzură este întotdeauna un prim pas în declanșarea anticipatelor.
Avocatul Poporului: Adoptarea a 25 de OUG într-o şedinţă, gravă abatere de la Constituţie; ne rezervăm dreptul de a ataca la CCR
Avocatul Poporului a calificat, ieri, drept ”o gravă abatere” de la normele articolului 115 din Constituţie adoptarea într-o singură şedinţă de Guvern- chiar în seara dinaintea votării moţiunii împotriva Guvernului ce a fost ieri demis- a 25 de ordonanţe de urgenţă, adăugând că îşi rezervă dreptul de a sesiza Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate privind acele OUG care aduc atingere direct sau indirect drepturilor fundamentale şi care încalcă decizii anterioare ale CCR, potrivit Agerpres.
Preşedintele Klaus Iohannis vrea întoarcerea la electorat
Aseară, în cadrul unei declaraţii, președintele Klaus Iohannis a anunțat un calendar rapid după ce Guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, prin consultări cu partidele, astăzi, care vor fi urmate „probabil” de anunțarea premierului desemnat, tot în cursul zilei de azi. Şeful statului a subliniat că rămâne adeptul alegerilor anticipate dar, dacă va constata că partidele parlamentare nu doresc acest lucru, va „insista” să fie votat un guvern „cu agendă reformatoare, construit de și în jurul PNL”.
„În acest moment, soluția cea mai corectă e întoarcerea la electorat. Trebuie să avem alegeri parlamentare, să avem o majoritate parlamentară. Avem partide care sunt real construite democratic, care vor să se implice, care se vor pune la dispoziția românilor”, a spus Klaus Iohannis.
Calendarul formării unui nou guvern
În situaţia în care o moţiune de cenzură este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată executivului se consideră retrasă, iar Guvernul este demis, potrivit articolului 113 din Constituţie.Odată guvernul demis, preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie. Potrivit art. 103, alineat 1 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament. În termen de zece zile de la desemnare, premierul nominalizat trebuie să întocmească lista cu membrii guvernului şi programul de guvernare şi să le trimită pentru dezbatere Camerei Deputaţilor şi Senatului (art. 103, alin. 2 din Constituţie). Birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare şi lista Guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor, se arată în art. 86 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Tot birourile permanente stabilesc data şedinţei comune a comisiilor permanente şi a şedinţei comune a celor două camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniştrilor respectiv dezbaterea programului de guvernare. Şedinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului (art. 87 din Regulament). Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, din lista noului guvern, va fi audiat de către comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează şi le prezintă premierului desemnat. În situaţia în care un membru de pe lista noului guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate veni cu o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii. După audieri şi acordarea avizelor, se convoacă şedinţa comună a camerelor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniştri şi programul de guvernare. Urmează dezbaterile pe marginea programului şi listei cu membrii guvernului, astfel încât, la cererea liderilor de grup, preşedintele de şedinţă le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere. După încheierea dezbaterilor, deputaţii şi senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret cu bile.
Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată preşedintelui României pentru a numi Guvernul. Primul ministru şi membrii Guvernului vor depune individual jurământul în faţa preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte îşi exercită mandatul, începând cu data depunerii jurământului. În cazul în care Guvernul nu a fost validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
