Florin Tănăsescu
“La început a fost cuvântul, iar cuvântul era la”…
Greşit ! La început, pentru poporul român a fost urna. Şi urna era a măgarilor..
…”Iar Cuvântul era la Dumnezeu. (… ) Şi l-a făcut pe om după chipul şi asemănarea lui”…
Eroare! Cuvântul era “Beeeee!”. Ceva adevăr este, într-adevăr, că românul era făcut după chipul Celui de Sus. Dar vremurile astea s-au dus. Acum este după asemănarea oilor.
– Despre măgari ce se poate spune?
– Erau în ceaţă. Oile îi vedeau doar la televizor şi, din când în când, tot mai des, prin crăpătura urnelor. La vot pentru “Behăiţi DA pentru susţinerea căsătoriilor între o vacă şi-un bou”. Sau, “Spuneţi NU trezirii naţionale!
– Erau şi câini care să păzescă turma? Câini adevăraţi?
– Aiurea. Erau potăi dresate de măgarii lor. În ţara care, încet, încet, căpătase formă de urnă, zăvozii nu lătrau, ci miorlăiau. Unii se gudurau pe lângă măgari, alţii se autodresau ca să poată rezista în ţara sub formă de urnă. Şi să nu se piardă de turmă.
– Despere ciobani se pot spune multe ?
– Prea multe amănunte, nu! Doar că n-aveau bâte, ci loveau cu Ordonanţe de Urgenţă.
– Exista vreo mioriţă cu un pic de personalitate? Care să iasă din turmă să strige – pardon, să behăie – că Împăratul e gol? Că-mpărăteasa este analfabetă şi zice ghiuvetă, ceolofan şi marmelată?
– A fost cândva una, Bisisica. Cam nebună. În rest, cuvântul de ordine era “Beeeee”. A fost, tot odinioară, şi-un badea Ion. Şi-un altul, Gheorghe. Acum, sufletul lu’ Avram Iancu ! Se mai aude din câte-o vale “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”. Cine răspunde la apel? Ecoul. Poporul este ocupat cu votatul lui DA căsătoriei între o vacă şi un bou.
– O lua razna frecvent turma? Mai pe româneşte, o prindea căpiala?
– Aici este o întreagă filozofie. Nu oile căpiau, ci măgarii. Dar, cum era să recunoască ei aşa ceva? Turma era de vină. Şi turma îşi asuma şi gălbeaza şi strechea şi greşeala de-a respira. Câte o oaie eroină, simţindu-se cu musca pe lână, se arunca direct în râpă.
– Transhumanţa se mai practica?
– O, da! Din ce în ce mai des. Este de două feluri. Prima: neamul mioritic merge şi votează, apoi se-ntorce la stână. Asta e Transhumanţa mică. A doua: neamul măgarilor coboară în Opoziţie şi apoi se ridică iar la Putere. Asta se numeşte Transhumanţa mare.
– Şi acum, un te duci tu, mielule ?
– La votare, Domnule!
– Cin’ te taie mielule?
– Parlamentul, Domnule!
– Cin’ te mâncă, mielule?
– Guvernanţii, Domnule!
