Ieri, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că este ”deficitar” modul în care a fost construită Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, susţinând că aceasta nu ar fi putut, ”nici dacă ar fi vrut”, să combată corupţia din domeniu, potrivit Agerpres.
„Modul în care a fost construită este deficitar, cu o competenţă adresată strict unei categorii profesionale şi nu fenomenului de corupţie ca atare. Apoi, modul în care a fost integrată, de fapt neintegrată în structura piramidală, ierarhică a Ministerului Public, modalitatea în care practic procurorul-şef al acestei Secţii pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie emite acte procesuale fără să poată fi cenzurat de către procurorul general, modul în care a funcţionat această secţie de un an şi mai bine, fără rezultate deosebite, ba chiar cu măsuri procesuale care au pus în cauză voinţa de a combate corupţia – mă gândesc la acele apeluri retrase în cauze de mare corupţie neexplicate, nejustificate, lipsa unor anchete care să demonstreze că are capacitatea această secţie chiar să combată fenomenul de corupţie, acolo unde este, în Justiţie”, a explicat Predoiu, la sediul Ministerului Justiţiei.
În opinia sa, secţia, doar cu o unitate în Bucureşti, nu ar fi putut, „chiar dacă ar fi vrut”, să combată corupţia.
„În mod obiectiv, o astfel de secţie doar cu procurori grupaţi în Bucureşti, la centru, fără să aibă dezmembrăminte teritoriale nu ar fi putut nici dacă ar fi vrut să combată corupţia sau să o abordeze într-un mod structurat şi eficient, pentru că nu poţi să faci din Bucureşti supravegherea fenomenelor de corupţie şi combaterea lor în toată ţara”, a spus ministrul.
Potrivit lui Predoiu, de la început, acest proiect a fost „compromis” din punct de vedere legislativ şi chiar operaţional.
„Şi dacă s-ar fi făcut aceste dezmembrăminte, unităţi teritoriale, la ce-am fi ajuns? La un fel de DNA paralel? Şi aşa este complicată arhitectura Ministerului Public şi nu totdeauna armonizată. S-a văzut că a fost, de fapt, un demers neprofesionist, nesuficient fundamentat, chiar dacă a plecat de la o idee care merită discutată: cum putem evita abuzurile asupra magistraţilor. Dar şi această idee trebuie să aibă în prealabil o altă cercetare în sens criminologic, în sens procedural. Unde au fost acele abuzuri? Cine le-a săvârşit? Cine a fost şantajat? Cum a fost şantajat, dacă a fost şantajat? Câte cazuri sunt? A fost fenomen de structură, de sistem? Au fost cazuri izolate? La toate aceste lucruri se putea da răspuns până acum şi Justiţia putea să dea un răspuns”, a completat el.
Guvernul a adoptat, pe 27 decembrie 2019, un memorandum înaintat de Ministerul Justiţiei prin care se propune desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Ministrul Cătălin Predoiu afirma, la acea dată, că SIIJ este o instituţie sui generis care iese din principiile de funcţionare a Ministerului Public, prin modul de reglementare. El sublinia că propunerea sa are în vedere şi „dimensiunea externă a activităţii acestei secţii”.
Premierul Ludovic Orban a precizat că propunerea Ministerului Justiţiei de desfiinţare a acestei secţii i se pare corectă, fiind de altfel şi în programul de guvernare.
Potrivit unor surse guvernamentale, adoptarea acestui memorandum nu înseamnă că Guvernul desfiinţează SIIJ, ci că îşi asumă ca poziţie oficială soluţia propusă de ministrul Predoiu. Următorul pas va fi elaborarea de către Guvern a unui proiect de lege pe acest subiect pe care îl va înainta Parlamentului pentru dezbatere, explicau sursele citate.
